Într-o lume a alianțelor politice fragile și a domniilor scurte, un record tăcut dăinuie de peste trei secole, gravat în piatra mănăstirii Arnota. Nu este vorba despre o victorie militară, ci despre o victorie a spiritului și a loialității: povestea Elinei Năsturel Herescu, femeia care a transformat o căsnicie de 40 de ani în motorul cultural al unei întregi țări.
Dar cum a reușit o tânără care s-a măritat la vârsta de 14 ani să devină, în timp, cel mai important sfetnic al unuia dintre cei mai puternici domnitori români?
O minte sclipitoare într-o epocă a bărbaților
Născută în anul 1589, într-o familie de erudiți, Elina Năsturel Herescu nu a fost o figură decorativă la curte. Sora celebrului cărturar Udriște Năsturel, ea a primit o educație care i-ar face invidioși chiar și pe intelectualii de astăzi.
Încă din copilărie, Elina a dat dovadă de o capacitate intelectuală rară. A stăpânit cu finețe greaca, latina și slavona, având capacitatea de a scrie și citi fără probleme în toate cele trei limbi. Pasiunea ei nu se oprea la lingvistică; era fascinată de artă, istorie, literatură și, mai ales, de culegerea datinilor și obiceiurilor vechi, transformându-se într-un veritabil păstrător al identității naționale.
Ca și fratele său, Elina a primit o educație aleasă, ea „putea scrie și citi în slavonă, latină și greacă, fiind pasionată de artă, istorie și literatură”, fiind „una din femeile cele mai de seamă ale neamului nostru”, după cum arată istoricul Constantin C. Giurescu.
Acest lucru este confirmat și de profesorul de istorie Constantin Vasilescu într-un interviu pentru Adevărul: „A învățat foarte rapid limbile greacă, latină și slavonă și putea scrie și citi fără probleme în cele trei limbi. În plus, încă din copilărie, Elina Năsturel Herescu a fost extrem de pasionată de artă, istorie și literatură, fiind pasionată printre altele de culegerea datinilor și obiceiurilor vechi. S-a căsătorit în 1512, pe când avea doar 14 ani, cu Matei Basarab, rudă cu foarte influenta familie a Craioveștilor. Iar Matei Basarab avea să devină la două decenii după căsătoria lor domnul Țării Românești. Cei doi au fost căsătoriți nu mai puțin de 40 de ani, fiind cea mai longevivă căsnicie a unui domnitor din toate cele trei țări române. Faptul că au fost căsătoriți 40 de ani este atestat și pe piatra funerară a doamnei Elina Năsturel Herescu”.
Parteneriatul de 40 de ani: 20 de ani de așteptare în umbră
Povestea ei de dragoste cu Matei Basarab a început în anul 1612, când Elina avea doar 14 ani. Matei, rudă cu extrem de influenta familie a Craioveștilor, era un tânăr cu ambiții mari, dar drumul spre tron nu a fost imediat.
Cei doi au trăit împreună două decenii înainte ca Matei Basarab să devină domnul Țării Românești. Acești ani de pregătire au sudat o relație care avea să dureze nu mai puțin de 40 de ani — cea mai longevivă căsnicie a unui domnitor din toate cele trei țări române (excluzând căsniciile regilor). Acest record incredibil nu este o legendă, ci un fapt atestat istoric chiar pe piatra funerară a Doamnei Elina.
Femeia care a adus tiparul și a ridicat 46 de lăcașuri
Impactul Elinei asupra Țării Românești este vizibil și astăzi prin cele 46 de lăcașuri de cult ridicate la insistențele și sfaturile ei. Printre acestea se numără bijuterii arhitecturale precum mănăstirea Arnota, biserica Sărindar din București și Sfântul Dumitru din Craiova. De asemenea, ea a dispus personal refacerea mănăstirii Slătioarele din Ocnele Mari.
Dar adevărata ei moștenire a fost revoluția informației. Elina Năsturel Herescu a înțeles că puterea unei națiuni rezidă în cultură. Împreună cu fratele său, ea l-a convins pe domnitor să accepte introducerea tiparului. Grație eforturilor ei susținute, au fost înființate trei tipografii strategice la mănăstirile:
- Govora
- Câmpulung
- Dealu
În aceste centre, sub supravegherea ei spirituală, au fost traduse și tipărite numeroase cărți care au pus bazele intelectuale ale epocii.
Un final marcat de devotament dincolo de moarte
Deși viața lor publică a fost un succes, în plan personal au purtat povara pierderii fiului lor, Mateiaș, mort prematur. Doamna Elina s-a stins în anul 1653 și a fost depusă inițial la Biserica Domnească din Târgoviște, lângă fiul ei.
Matei Basarab nu a supraviețuit mult fără partenera sa de viață, stingându-se un an mai târziu. Legătura lor a fost însă atât de profundă încât, în anul 1655, trupurile celor doi au fost mutate împreună la mănăstirea Arnota. Acolo odihnesc și astăzi, sub liniștea pe care au construit-o, filă cu filă și piatră cu piatră, timp de 40 de ani.
Povestea Elinei Năsturel Herescu ne reamintește că istoria nu este scrisă doar prin bătălii, ci și prin insistența tăcută a unor minți luminate care au înțeles că educația este cea mai durabilă cetate.
