Wolfgang Amadeus Mozart, copilul-minune al muzicii clasice, s-a născut în data de 27 ianuarie 1756, devenind un compozitor recunoscut drept unul dintre cele mai mari genii ale omenirii.
Mozart s-a născut la Salzburg, pe atunci capitala unui principat-arhiepiscopat care făcea parte din Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (transformat în Imperiul Austriac după anul 1804).
Mozart: copilul-minune al muzicii clasice
Încă din copilărie, geniul său muzical a fost remarcat. La vârsta de cinci ani, înainte de a învăța să scrie, câteva piese pentru pian au fost compuse de Mozart și transcrise de tatăl său. În ianuarie 1762, arhiepiscopul Schrattenbach i-a acordat lui Leopold Mozart un concediu de trei săptămâni pentru a prezenta lumii „acest miracol”. Turneul a fost extins la nouă ani.[sursa]

Prima apariție a avut loc la München, unde muzica sa a fost interpretată la clavecin în fața prințului elector de Bavaria, urmată de o călătorie la Viena, unde tânărul Mozart a concertat în fața familiei imperiale. A fost realizat un lung turneu european, la finalul căruia adolescentul Mozart s-a întors la Viena.
La acea vreme, Viena era considerată capitala mondială a muzicii clasice. Mozart a reușit să devină independent și să își creeze un cerc de relații, fiind conștient de virtuozitatea sa inegalabilă la pian. Primul mare succes a fost înregistrat cu opera „Răpirea din serai”, fiind felicitat de împăratul Iosif al II-lea, care a declarat: „O muzică prea frumoasă pentru urechile noastre.”
Numeroase concerte publice și private au fost susținute de tânărul Wolfgang Amadeus, incluzând interpretări ale propriilor compoziții și improvizații spontane pe teme date, care au fost primite cu aplauze necontenite și extaz din partea publicului.
La 4 august 1782, căsătoria sa cu Constanze Weber a fost oficializată. În anul 1785, Mozart a fost vizitat de tatăl său, Leopold, care, deși reticent inițial, a constatat cu satisfacție succesul fiului său. În timp ce compoziția operei „Don Giovanni” era finalizată, Leopold s-a îmbolnăvit și a decedat la 28 mai 1787. Un rol important în educația muzicală a lui Mozart a fost jucat de Leopold, care l-a instruit încă din copilărie, contribuind astfel la dezvoltarea geniului său muzical.
Între anii 1784 și 1786, o compoziție era realizată de Mozart, în medie, la fiecare două săptămâni, majoritatea fiind considerate adevărate capodopere. Premiera operei „Don Giovanni” a fost organizată la Praga, unde a fost primită cu entuziasm de public. A urmat opera „Così fan tutte”, care a fost reprezentată, însă, cu un succes mai redus.
Popularitatea lui Mozart a început să scadă treptat, iar moartea protectorului său, împăratul Iosif al II-lea – cel care îl numise „compozitor al curții imperiale” – a contribuit la această declin.
În martie 1790, ultimul concert public al lui Mozart a fost susținut, interpretându-se Concertul pentru pian KV595. Opera „Flautul fermecat” a fost compusă ulterior, obținând un succes enorm. Totuși, din noiembrie 1791, sănătatea compozitorului s-a deteriorat progresiv. Se pare că o febră reumatismală recurentă, asociată cu insuficiență renală, l-a afectat grav. La 4 decembrie, o ameliorare temporară a stării sale a fost observată, iar Mozart a continuat lucrul la compoziția „Requiem”-ului, care însă nu a fost finalizată.
Sfârșitul timpuriu al unui geniu
Pe 5 decembrie 1791, viața scurtă a lui Wolfgang Amadeus Mozart s-a încheiat la doar 35 de ani. Cauza decesului nu a fost clar stabilită. Diagnosticul medicului constatator a fost „febră cu eczemă”, însă alte cauze menționate includ sifilisul, trichineloza, congestia renală sau insuficiența cardiacă.
În scurta sa viață, un număr impresionant de opere muzicale a fost compus de Wolfgang Amadeus Mozart, majoritatea fiind considerate neegalate în frumusețe și profunzime.












