Un nou studiu sugerează că nuanța roșie a planetei Marte ar putea avea o origine diferită față de ceea ce se credea până acum, deschizând posibilitatea unui trecut mai locuibil pentru Planeta Roșie.
Privind Marte, este imposibil să nu remarci culoarea sa distinctivă. Această nuanță este cunoscută de mii de ani, romanii numind planeta după zeul lor al războiului datorită asemănării cu sângele, iar egiptenii antici referindu-se la ea ca „her desher” sau „cea roșie”.
Și pe Pământ există regiuni cu roci și praf roșu, precum Parcul Național Canyonlands din Utah sau Marele Canion din Arizona.
„Granulele de culoare ruginie din interiorul rocilor conțin probabil minerale formate din fier și oxigen, numite oxizi de fier. Un exemplu de oxid de fier este hematita (Fe₂O₃), care este abundentă în scoarța terestră. Hematita se găsește și în roci și, de asemenea, în cea mai mare parte a argilei utilizate pentru producerea cărămizilor. Fierul din hematită (sau din alte minerale care conțin fier) ruginește atunci când este expus la oxigen și apă.”, explică US Geological Survey.[sursa]
De ce are Marte culoarea roșie
Se credea că Marte și-a dobândit culoarea roșie printr-un proces similar de ruginire. Însă, după ce sondele spațiale au orbitat planeta și roverele au analizat solul marțian, oamenii de știință au ajuns la concluzia că rocile roșii de pe Marte s-ar fi format printr-un proces mai uscat. Studiile asupra prafului marțian, realizate prin observații ale sondelor spațiale, au găsit puține dovezi ale prezenței apei.
Astfel, s-a presupus că oxidul de fier prezent pe suprafața planetei este hematită, formată în miliarde de ani prin reacții chimice cu atmosfera subțire a lui Marte.
Un nou studiu, care combină observațiile navelor spațiale cu experimente de laborator, ar putea însă schimba această ipoteză. Cercetătorii sugerează că nuanța roșie a planetei este rezultatul prezenței ferrihidritei – un mineral care se formează rapid în apă rece. Această descoperire este extrem de importantă, deoarece indică faptul că Marte și-a căpătat culoarea într-o perioadă în care planeta avea încă o cantitate semnificativă de apă la suprafață.[sursa]
Marte ar putea fi roșie dintr-un motiv diferit: un nou studiu sugerează o origine legată de apă
Pentru acest studiu, echipa de cercetători a folosit o mașină de măcinat avansată pentru a crea o replică a prafului marțian, obținând granule de aproximativ 1/100 din grosimea unui fir de păr uman. Apoi, au analizat spectrele prafului în același mod în care navele spațiale aflate pe orbită studiază solul marțian, pentru a determina compoziția acestuia.
„Am încercat să recreăm în laborator praful marțian folosind diferite tipuri de oxid de fier. Am constatat că ferrihidrita amestecată cu bazalt, o rocă vulcanică, se potrivește cel mai bine cu mineralele observate de navele spațiale pe Marte.”, a declarat Adomas Valantinas, autorul principal al studiului și cercetător postdoctoral la Universitatea Brown.
„Din analiza noastră, credem că ferrihidrita este prezentă peste tot în praf și, probabil, și în formațiunile de roci. Nu suntem primii care sugerează că ferrihidrita ar putea fi motivul pentru care Marte este roșie, dar acum avem posibilitatea să testăm această ipoteză mai riguros, folosind date observaționale și metode de laborator avansate pentru a produce, practic, un praf marțian artificial.”, a adăugat el.
Un mecanism de formare aliniat cu trecutul planetei Marte
Potrivit echipei, acest proces de formare a prafului roșu se aliniază cu modelele climatice din trecutul planetei, care includ fluctuațiile de temperatură între îngheț și dezgheț, perioade aride intermitente și topirea depozitelor de gheață de la suprafață.
„Astfel de condiții de mediu, care au urmat după perioada semnificativă de formare a mineralelor argiloase, ar fi putut exista în perioada Hesperiană târzie, acum aproximativ 3 miliarde de ani. În acea epocă, Marte a trecut printr-o fază intensă de activitate vulcanică, care ar fi putut interacționa cu apa lichidă sau gheața, creând condițiile necesare pentru formarea ferrihidritei. Cu toate acestea, prezența materialelor amorfe, inclusiv alofan și ferrihidrit, sugerează că aceste episoade de activitate apoasă au fost scurte, deoarece formarea ferrihidritei necesită o cinetică rapidă.”, explică cercetătorii.
Mai mult, echipa subliniază că acest proces indică faptul că formarea ferrihidritei pe Marte a fost probabil un fenomen geologic rapid, spre deosebire de alte procese mai lente, precum intemperiile gaz-solid sau reacțiile fotochimice de la suprafață.
Ce înseamnă acest lucru pentru posibilitatea existenței vieții pe Marte?
Un trecut mai umed al planetei este deosebit de interesant, deoarece ar putea indica existența unor condiții mai favorabile vieții decât cele pe care le observăm în prezent. Deși rezultatele studiului sugerează o nouă explicație pentru culoarea roșie a lui Marte, confirmarea finală a acestui mecanism va necesita analize suplimentare.
„Așteptăm cu nerăbdare rezultatele viitoarelor misiuni, precum roverul Rosalind Franklin al ESA și programul Mars Sample Return al NASA-ESA, care ne vor permite să aprofundăm studiul originii culorii lui Marte.”, a declarat Colin Wilson, cercetător în cadrul misiunilor TGO și Mars Express ale ESA.
„Unele dintre probele deja colectate de roverul Perseverance al NASA și aflate în așteptare pentru a fi returnate pe Pământ conțin praf marțian. Odată ce vom avea aceste mostre în laborator, vom putea măsura cu precizie cantitatea de ferrihidrit prezentă și vom înțelege mai bine istoria apei – și implicit posibilitatea existenței vieții – pe Marte.”, a adăugat el.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
