Marco Polo: aventurile negustorului veneţian care a descoperit secretele Chinei

Marco Polo este un personaj care a stârnit deopotrivă admirație și invidie. Unii îl consideră unul dintre primii mari călători ai lumii, în timp ce alții îl văd ca pe un mare escroc. Dincolo de faimoasele sale relatări de călătorie, cunoscute în întreaga lume, Marco Polo a devenit protagonistul multor filme și seriale artistice, care prezintă aventurile sale, fie reale, fie imaginare, în China medievală.

Născut pe 15 septembrie 1254 în Republica Veneția, Marco Polo era comerciant de meserie. Totuși, istoria îi păstrează numele nu pentru activitățile sale economice, ci pentru descrierile fascinante ale călătoriei sale în China, care a avut loc în a doua jumătate a secolului al XIII-lea.

Marco Polo a plecat în aventura vieţii sale la 17 ani

Avea doar 17 ani atunci când a pornit în aventura ce i-a marcat întreaga viață. În scrierile sale, menționează anul 1271 ca punct de plecare al lungii călătorii către China. A pornit la drum alături de tatăl său, Niccolo Polo, și de unchiul său, Maffio Polo. Despre familia sa știm puține lucruri, dar este cert că cei trei au traversat Asia de trei ori: de două ori de la apus spre răsărit și o dată invers. Călătoria lui Marco Polo este cea de-a doua.^[sursa]

Traseul urmat de Marco Polo

Itinerariul descris de Marco Polo este următorul: au traversat podișul Anatoliei și Armenia, apoi Kurdistanul, coborând în valea râului Tigru, urmând cursul apei prin Mosul și Bagdad, până la Basra. De acolo, s-au îndreptat spre Tabriz, străbătând Iranul până la Ormuz, în Golful Persic. Inițial, intenționau să continue pe mare, dar au renunțat la acest plan, revenind spre nord.

După ce au trecut prin Iran și desertul Dash-i-Lut, de-a lungul coastelor sudice ale munților Hindukush, au ajuns la poalele Pamirului. De aici, au coborât spre oaza Kashgar, ocolind deșertul Takla-Makan pe la sud și ajungând în nord-vestul Tibetului. În cele din urmă, au ajuns în portul Ganzu (azi dispărut), după ce au traversat valea râului Sulehe.

După un popas de un an, cei trei călători au străbătut ținuturile tanguților (populații tibetane din nord-estul podișului) și au pătruns în Kai-Ping Fu, reședința de vară a marelui han Kubilai (1214-1294), nepotul lui Ginghis Han și fondatorul dinastiei Yuan (1280-1368). Această reședință se afla la nord de Hanbalâk (actualul Beijing). În scurt timp, au câștigat încrederea marelui conducător mongol, Kubilai Han, iar Marco Polo a fost în slujba acestuia din anul 1275 şi până în 1290, având funcții precum cea de funcționar și apoi de ambasador al dinastiei Yuan.^[sursa]

Călătoria lor de întoarcere la Veneția s-a desfășurat pe mare, pe o rută ce ocolea Asia pe la sud. Au făcut popasuri în insula Sumatra, unde au stat cinci luni, și apoi în insulele Nicobar și Andaman, Ceylon și pe țărmurile sudice ale Iranului, până la Ormuz.

În anul 1295, Marco Polo s-a întors la Veneția. Dacă viața sa nu ar fi luat o turnură neașteptată, probabil că relatările despre călătoria în China ar fi rămas doar povești de familie, transmise generațiilor următoare. Timpul ar fi așternut, poate, tăcerea asupra lor. De aceea, nu putem afirma cu certitudine că Marco Polo a fost primul european care a ajuns în China.

Este posibil ca negustori anteriori să fi avut povești și mai fascinante decât ale sale. Însă, trei ani după ce s-a întors acasă, Marco Polo a fost capturat și închis într-o închisoare din Genova, unde destinul său avea să ia o altă întorsătură.

Marco Polo, prizonier în temnițele genoveze

Motivul întemnițării lui Marco Polo rămâne un mister până în ziua de azi. Există mai multe teorii. Una dintre ele este că el ar fi participat la bătălia navală din 7 septembrie 1298, când, în apropierea coastei Dalmației, flota genoveză a învins-o pe cea venețiană, capturând numeroși prizonieri. Totuși, în cartea scrisă în temniță cu ajutorul colegului său de celulă, scriitorul Rustichello din Pisa, aflăm că lucrarea a fost finalizată în anul 1298.

Această informație ridică întrebări: cum ar fi putut Marco Polo să termine manuscrisul călătoriilor sale, „Il Milione”, în mai puțin de trei luni, în condițiile unei celule și fără acces la documente sau alte însemnări?

Din acest motiv, a apărut o a doua teorie, conform căreia Marco Polo ar fi fost întemnițat în Genova cu puțin timp după întoarcerea sa din călătorie, în anul 1296 sau 1297, din motive necunoscute. Ceea ce este cert este că Marco Polo și-a dictat aventurile colegului său de celulă, Rusticello, care le-a pus pe hârtie.

Manuscrisul original al „Il Milione” (Descrierea lumii) a fost scris în franceza veche și este păstrat la Biblioteca Națională din Paris, fiind publicat abia în anul 1824. Lucrarea este cunoscută sub mai multe titluri: „Diversitatea Lumii”, „Cartea Minunilor” sau „Milionul”. Aceasta este una dintre cele mai importante scrieri de călătorie din Evul Mediu, fiind prima care dezvăluie Europei Occidentale lumea vastă și fascinantă a Chinei și Asiei.

De-a lungul vieții lui Marco Polo și în secolele care au urmat, au apărut multiple versiuni ale acestui manuscris, cele mai multe fiind în italiană, unele probabil dictate chiar de el după întoarcerea sa în Veneția.

Astăzi sunt cunoscute aproximativ 80 de versiuni ale lucrării, multe dintre ele conținând detalii diferite. Manuscrisul original include povești, legende și anecdote care, cel mai probabil, nu au aparținut lui Marco Polo, ci lui Rusticello din Pisa, un om cult care, deși nu a călătorit în China, a adăugat din lecturile și cunoștințele sale la relatarea lui Marco.

Marco Polo a fost eliberat din închisoare în anul 1299 și a mai trăit până în anul 1324, murind la vârsta de 70 de ani. Când a ieșit din temniță, a descoperit că „Il Milione” s-a răspândit rapid, devenind celebru.

Controversele în jurul lui Marco Polo

Încă de la început, autenticitatea relatărilor sale a fost pusă la îndoială. Unii susțin că Marco Polo nu ar fi ajuns niciodată în China, ci cel mult până la Constantinopol, unde familia Polo avea legături comerciale încă de la începutul secolului al XII-lea. Această ipoteză se bazează pe absența unor elemente esențiale în descrierile lui Marco despre China, precum Marele Zid, tiparul sau denumirile chinezești și mongole, detalii care ar fi trebuit să fie cunoscute de cineva care a ocupat funcții importante la curtea dinastiei Yuan.

Principalele argumente ale cercetătorilor care contestă veridicitatea călătoriilor lui Marco Polo includ și faptul că numele său și al familiei sale nu apar în cronicile chineze, iar vizita sa la Kubilai Han nu este menționată nicăieri. De asemenea, este straniu că Marco Polo nu descrie ritualul ceaiului, bandajarea picioarelor femeilor chineze sau Marele Zid, deși Beijingul, locul unde ar fi locuit, era relativ aproape de această construcție monumentală.

Unele dintre relatările sale par pur și simplu neverosimile, cum ar fi participarea sa la asediul orașului Xiangyang în anul 1273, cu toate că venețienii au ajuns în China la mai bine de un an după acest eveniment. Totodată, pretinde că a fost guvernatorul orașului Yangzhou timp de trei ani, dar această informație nu este susținută de niciun document chinez.

Un alt aspect problematic îl constituie utilizarea unor denumiri persane în locul celor chinezești pentru persoane și locuri, grafia lor fiind foarte apropiată de cea folosită de istoricul persan Rashid al-Din în „Istoria Universală”. În plus, multe dintre poveștile din „Il Milione” par a fi legende mai degrabă decât fapte reale – cum ar fi relatările despre oameni cu cap de câine, despre pasărea Ruk capabilă să ridice un elefant în gheare, sau despre un cârpaci care mută munți.

Totuși, unele dintre aceste neclarități pot avea explicații. Indiferent de îndoielile ridicate, multe dintre mărturiile lui Marco Polo rămân unice și de o valoare excepțională. Cartea sa nu este doar un simplu itinerariu sau un ghid de comerț, ci o evocare captivantă a locurilor, obiceiurilor, practicilor religioase și etnografice, aducând cititorilor europeni ai anilor 1300 o imagine fermecătoare și necunoscută a lumii asiatice. Este, fără îndoială, una dintre primele mari dezvăluiri ale misteriosului Orient pentru Occident.

Marco Polo rămâne una dintre cele mai enigmatice și influente personalităţi din istoria călătoriilor, descrierile sale fascinante despre Asia oferind o primă fereastră către un continent misterios pentru europenii Evului Mediu. Deși autenticitatea tuturor relatărilor sale este încă dezbătută, „Il Milione” a inspirat generații întregi de exploratori și a consolidat imaginea lui Marco Polo ca un simbol al curajului și al descoperirii lumii necunoscute.