Maria Cella Delavrancea-Lahovary s-a nฤƒscut la 15 decembrie 1887, la BucureลŸti. A fost fiica cea mai mare a renumitului scriitor, avocat ศ™i fost primar al Capitalei, Barbu-ศ˜tefฤƒnescu Delavrancea (1858-1918), ศ™i a Mariei Lupaศ™cu. Cella a fost licenศ›iatฤƒ รฎn filosofie ศ™i matematicฤƒ, profesoarฤƒ de liceu ศ™i, รฎn acelaศ™i timp, o admirabilฤƒ pianistฤƒ.

Cella Delavrancea: educaลฃia ลŸi debutul artistic

Cella Delavrancea ศ™i-a manifestat talentul muzical de timpuriu, devenind o pianistฤƒ cunoscutฤƒ รฎncฤƒ de la vรขrsta de opt ani. A beneficiat de o educaศ›ie aleasฤƒ, studiind รฎn familie limbile francezฤƒ ศ™i germanฤƒ la perfecศ›ie.

Deoarece tatฤƒl sฤƒu, Barbu ศ˜tefฤƒnescu Delavrancea, era un apropiat al familiei Caragiale, Cella a crescut alฤƒturi de copiii acestuia, pe care i-a evocat mai tรขrziu รฎn cฤƒrศ›ile sale cu caracter memorialistic.

A urmat Conservatorul de Muzicฤƒ din Bucureศ™ti, iar ulterior ศ™i-a desฤƒvรขrศ™it arta interpretativฤƒ la Paris. A concertat cu succes รฎn toatฤƒ Europa, talentul sฤƒu fiind apreciat chiar de George Enescu.

ศ˜i-a fฤƒcut debutul literar รฎn anul 1929 รฎn revista lui Tudor Arghezi, โ€žBilete de papagalโ€. De-a lungul carierei, a ocupat un loc important รฎn evoluศ›ia artei interpretative romรขneศ™ti din secolul al XX-lea, influenศ›รขnd ศ™coala muzicalฤƒ romรขneascฤƒ atรขt prin perfecศ›iunea interpretฤƒrii sale, cรขt ศ™i prin activitatea de cronicar muzical.[sursa]

Cella Delavrancea descoperiri.ro
Cella Delavrancea

Pe lรขngฤƒ muzicฤƒ, a publicat articole, cronici dramatice ศ™i criticฤƒ muzicalฤƒ ศ™i plasticฤƒ รฎn publicaศ›ii precum โ€žLe Momentโ€, โ€žMuzicฤƒ ศ™i poezieโ€ ศ™i โ€žCuvรขntulโ€, iar dupฤƒ 1947, รฎn principalele reviste ale vremii.

A fost profesoarฤƒ de liceu รฎn Bucureศ™ti รฎntre anii 1950 ศ™i 1954, iar din 1954 a predat pianul la Conservator. รŽn anul 1946, ศ™i-a fฤƒcut debutul editorial cu volumul de nuvele โ€žVrajaโ€. Au urmat รฎn anul 1970 volumul โ€žArpegii รฎn ton majorโ€ ศ™i รฎn 1974 โ€žMozaic รฎn timpโ€, care include note de cฤƒlฤƒtorie ศ™i amintiri despre personalitฤƒศ›i precum Barbu Delavrancea, I.L. Caragiale, Mateiu Caragiale ศ™i Alexandru Vlahuศ›ฤƒ.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  10 curiozitฤƒลฃi despre Domenico Ghirlandaio: Maestrul care a pregฤƒtit geniile RenaลŸterii

Cronicile ศ™i articolele din โ€žArpegii รฎn ton majorโ€ ศ™i memoriile din โ€žMozaic รฎn timpโ€ au surprins cu fidelitate impresii vii, nealterate de teorii, รฎn care autoarea a redat nuanศ›e profunde, de la senzualitatea culorii pรขnฤƒ la vibraศ›iile imateriale ale structurilor muzicale ศ™i plastice.

รŽn anul 1975, a publicat romanul de dragoste โ€žO varฤƒ ciudatฤƒโ€, iar รฎn 1982 a apฤƒrut volumul antologic โ€žScrieriโ€, completat รฎn 1984 cu โ€žTrepte muzicaleโ€, o serie de texte radiofonice din perioada anilor 1942-1944. รŽn 1987, a apฤƒrut volumul sฤƒu memorialistic โ€žDintr-un secol de viaศ›ฤƒโ€.

รŽn decembrie 1977, Uniunea Scriitorilor a sฤƒrbฤƒtorit-o cu prilejul รฎmplinirii vรขrstei de 90 de ani.

Cella Delavrancea a fost primul artist din istoria culturii romรขne sฤƒrbฤƒtorit la centenarul propriu. รŽn seara de 9 decembrie 1987, purtรขnd o rochie de catifea verde, a participat la un eveniment organizat la Sala Radio, cu un public numeros. Televiziunea Romรขnฤƒ a difuzat evenimentul la insistenศ›ele jurnalistei Marinela Rotaru, iar, deศ™i regimul comunist nu o simpatiza, festivitatea a avut loc. รŽn acea searฤƒ, Cella a cรขntat alฤƒturi de Dan Grigore, unul dintre elevii sฤƒi preferaศ›i, รฎmpreunฤƒ cu Nicolae Licฤƒreศ› ศ™i Radu Lupu.

Publicitate

Un fapt divers este relaศ›ia sa apropiatฤƒ cu Regina Maria a Romรขniei, fiind cunoscutฤƒ ศ™i pentru legฤƒtura romanticฤƒ avutฤƒ cu profesorul ศ™i filosoful Nae Ionescu.

Cella Delavrancea ลŸi iubirile sale

Cella Delavrancea a fost cฤƒsฤƒtoritฤƒ de trei ori: mai รฎntรขi cu diplomatul romรขn ศ™i fost ambasador al Romรขniei la Londra รฎntre 1938 ศ™i 1940, apoi cu bancherul ศ™i economistul Aristide Blank, iar ultima cฤƒsnicie a fost cu diplomatul Philippe Lahovary.

Marele scriitor I.L. Caragiale a adorat-o pe tรขnฤƒra Cella. Dupฤƒ ce i-a stรขrnit lui Caragiale admiraศ›ia pe cรขnd adolescenta avea doar 14 ani, Cella l-a revฤƒzut ศ™i l-a vrฤƒjit pe dramaturg ca tรขnฤƒrฤƒ femeie frumoasฤƒ, 10 ani mai tรขziu. Pe atunci, talentata pianistฤƒ avea deja concerte รฎn afara ศ›ฤƒrii.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  Cum ศ™i-a pierdut vocea Maria Callas, cea mai mare sopranฤƒ de operฤƒ? Era supranumitฤƒ โ€žLa Divinaโ€

Marea sa iubire, รฎnsฤƒ, a fost Nae Ionescu, cu care a avut o relaศ›ie รฎnceputฤƒ รฎn timpul cฤƒsฤƒtoriei cu Philippe Lahovary. รŽn perioada รฎn care Nae Ionescu a fost รฎnchis la Miercurea Ciuc, Cella i-a trimis scrisori ศ™i pachete. Dupฤƒ eliberarea acestuia รฎn anul 1939, Cella a fost alฤƒturi de el รฎn vila din Bฤƒneasa, รฎngrijindu-l dupฤƒ infarctul din acelaศ™i an. I-a fost alฤƒturi รฎn ultimele clipe de viaศ›ฤƒ, mฤƒrturisind cฤƒ ea a fost cea care i-a รฎnchis ochii la moartea sa, pe 15 martie 1940. Dupฤƒ decesul lui Nae Ionescu, Cella s-a retras, neputรขnd participa la รฎnmormรขntare din cauza soศ›iei acestuia.

Cella Delavrancea s-a stins din viaศ›ฤƒ la 9 august 1991, la venerabila vรขrstฤƒ de 103 ani, fiind รฎnmormรขntatฤƒ la Cimitirul Bellu, pe Aleea Artiศ™tilor.

Cella Delavrancea a fost o personalitate remarcabilฤƒ a culturii romรขneศ™ti, pianistฤƒ de excepศ›ie, scriitoare ศ™i cronicar muzical, care a influenศ›at profund arta interpretativฤƒ din secolul XX. Cu o viaศ›ฤƒ de peste un secol, a lฤƒsat รฎn urmฤƒ o moศ™tenire artisticฤƒ ศ™i literarฤƒ valoroasฤƒ, fiind respectatฤƒ atรขt pentru talentul sฤƒu, cรขt ศ™i pentru legฤƒturile sale cu mari personalitฤƒศ›i ale vremii. A rฤƒmas un simbol al longevitฤƒศ›ii culturale ศ™i al dedicฤƒrii faศ›ฤƒ de artฤƒ.

Abonaลฃi-vฤƒ la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic ลŸi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci cรขnd publicฤƒm articole interesante: