Internetul adoră o poveste bună despre gafe istorice, iar aceasta este una clasică: se spune că delegația Imperiului Rus a ajuns la Jocurile Olimpice de vară din 1908 de la Londra cu o întârziere de 13 zile. Motivul? Rușii ar fi uitat că restul lumii trecuse la calendarul modern, în timp ce ei încă foloseau un sistem de măsurare a timpului creat de Iulius Cezar.
Dar este această legendă urbană despre „călătoria în timp” involuntară adevărată sau este doar o glumă istorică care a scăpat de sub control?
O scurtă istorie a haosului temporal
Calendarul gregorian pe care îl folosim astăzi este standardul global de secole, dar adoptarea lui a fost orice, numai rapidă nu. În anul 1582, Papa Grigorie al XIII-lea a decis că lumea are nevoie de o actualizare. Până atunci, Europa se baza pe calendarul iulian, introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr.
Deși sistemul lui Cezar era funcțional, avea o problemă de „matematică cerească”. Conciliul de la Niceea stabilise în anul 325 e.n. că Paștele trebuie să cadă în prima duminică după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară (21 martie). Problema era că echinocțiul real a început să se depărteze de data din calendar.
Calendarul iulian adăuga un an bisect la fiecare patru ani pentru a se alinia cu anul solar (timpul necesar Pământului pentru a orbita Soarele). Totuși, deoarece anul solar are exact 365,24219 zile, calendarul iulian „câștiga” timp — și prin rapid ne referim la incredibil de lent: o zi la fiecare 314 ani.
Cum să ștergi 10 zile din istorie
Pentru a corecta această derivă, Papa Grigorie a decis că omenirea trebuie, pur și simplu, să sară peste câteva zile. Deși calculele arătau că ar fi trebuit eliminate 13 zile pentru o sincronizare perfectă, matematicienii de atunci au convins Biserica să sară doar 10.
Momentul ales a fost octombrie 1582. După sărbătoarea Sfântului Francisc de Assisi, pe 4 octombrie, lumea catolică s-a trezit instantaneu pe data de 15 octombrie. Dacă nu ne credeți, uitați-vă în calendarul digital al telefonului vostru la anul 1582: veți vedea că perioada 5-14 octombrie lipsește cu desăvârșire.
În timp ce catolicii au făcut saltul imediat, restul lumii a fost mai reticent. Marea Britanie și coloniile sale (inclusiv viitoarele SUA) au făcut trecerea abia în anul 1752, iar Turcia a pierdut 13 zile abia între anii 1926 și 1927.
Rusia și saltul spre Ziua Îndrăgostiților
Rusia a rămas fidelă calendarului iulian până după Revoluția Bolșevică. Abia pe 14 februarie 1918 a adoptat oficial calendarul gregorian. Pentru a recupera decalajul acumulat, rușii au fost nevoiți să sară peste 13 zile, trecând direct de la 31 ianuarie la 14 februarie — o metodă radicală de a ajunge mai repede la Ziua Îndrăgostiților.
Acest decalaj masiv face ca povestea despre Jocurile Olimpice din anul 1908 să pară extrem de plauzibilă. Unele publicații, inclusiv portalul rus Lenta.ru, au alimentat mitul: „Echipa națională a Rusiei a uitat că Marea Britanie trecuse la calendarul gregorian cu 200 de ani înainte. Când delegația a încercat să se înscrie, Jocurile erau deja în plină desfășurare, iar unele probe se terminaseră.”
Fact check: chiar a ratat Rusia Jocurile Olimpice din 1908?
Legenda spune că echipa rusă de tir ar fi ratat competiția cu 13 zile din cauza confuziei calendaristice. Totuși, dovezile istorice spun o altă poveste. Deși evidențele de la începuturile Jocurilor Olimpice moderne nu erau cele mai stricte, Rusia nici nu figura pe lista participanților la acea probă. În schimb, țări precum Italia sau Australia sunt marcate ca „absente”, ceea ce sugerează că Rusia pur și simplu nu plănuia să participe.
În acea perioadă, Rusia nu acorda o importanță deosebită Jocurilor Olimpice. Statul nu finanța sportivii, aceștia participând pe cheltuială proprie sau cu sprijinul cluburilor locale. La ediția din 1908 au fost prezenți doar șase sportivi ruși, dintre care patru erau luptători.
Mai mult, Imperiul Rus era obișnuit să facă afaceri și să comunice constant cu țări care foloseau calendarul gregorian, deci ideea că o întreagă delegație ar fi „uitat” de diferența de 13 zile este puțin probabilă. Cel mai probabil, această legendă urbană a apărut ca o glumă pe seama rezistenței Rusiei la schimbarea calendarului, suprapusă peste un interes scăzut pentru sport în acea epocă.
Așadar, deși Rusia a trăit într-un alt „timp” timp de secole, Jocurile Olimpice din 1908 nu au fost pierdute din cauza calendarului, ci pur și simplu pentru că sportul nu era încă o prioritate imperială.
