Nicolae Ceaușescu era singurul lider comunist din Europa care se opunea cu încăpățânare reformelor. Se considera o relicvă a comunismului sălbatic, un dictator după model stalinist, într-o epocă în care vântul schimbării străbătea continentul. În anii ’80, în timp ce Mihail Gorbaciov încerca să ofere „un socialism cu față umană” prin perestroika și glasnost, România devenise Coreea de Nord a Europei. Relația dintre cei doi lideri a fost un război rece personal, iar o vizită la București în 1987 l-a convins pe liderul sovietic că „dinozaurul stalinist” trebuie să dispară.
Un reformator și un dictator de modă veche
Mihail Gorbaciov, ajuns lider al URSS în martie 1985, era un om făcut din alt aluat. Primul lider al Partidului Comunist născut după Revoluția Bolșevică, provenea dintr-o familie cu origini modeste, dar fusese un elev silitor. Ascensiunea sa a început în anul 1979, când a ajuns în Politbiuro ca protejat al șefului KGB, Iuri Andropov. Inteligent și deschis la minte, a înțeles, în urma călătoriilor sale în Occident – unde s-a întâlnit inclusiv cu Margaret Thatcher – decalajul uriaș dintre cele două lumi.
Gorbaciov a realizat că lucrurile nu mai puteau continua ca în epoca lui Stalin sau Brejnev. Catastrofa de la Cernobîl din 1986 i-a demonstrat brutal nocivitatea secretomaniei și a înapoierii tehnologice. Astfel, la Congresul PCUS, a criticat epoca Brejnev și a vorbit despre necesitatea reformelor: liberalizarea întreprinderilor, încurajarea micilor afaceri private, o mai mare libertate a presei și artei.
În timp ce majoritatea liderilor comuniști au ascultat, concluzionând trist alături de el că „trăim din împrumuturi”, Ceaușescu a fost singurul care s-a opus total. A luat cuvântul și s-a lăudat cu performanțele economice ale României, convingându-i pe toți că este complet rupt de realitate.
Între cei doi s-a dezvoltat o relație tensionată. Gorbaciov îl vedea ca pe un „ultim dinozaur stalinist”, iar Ceaușescu îl considera un „pervertit”. „Ăsta la revoluție era în pantaloni scurți”, spunea disprețuitor apropiaților, referindu-se la Revoluția Bolșevică și la acapararea Europei de Est de către Stalin.
Vizita lui Gorbaciov: imperiul prăbușește
Momentul care l-a convins definitiv pe Gorbaciov de realitatea din România a fost vizita din mai 1987. Ceaușescu a regizat un simulacru de prosperitate, umplând galantarele cu carne și trimițând securiști deghizați în cetățeni fericiți. Dar Mihail Gorbaciov nu a respectat scenariul.
„Spre supărarea Tovarășului, oaspetele nu și-a lăudat gazda pentru succese. În schimb, a prezentat modelul perestroika. Ca la el «acasă», liderul sovietic a făcut baie de mulțime, a strâns mâini și a întrebat cetățenii: «Ce probleme aveți? Să nu-mi spuneți că nu există, că nu vă cred». Nu s-a găsit însă nimeni să-i răspundă. Strângea mâinile securiștilor mobilizați în civil.”, arată istoricul Lavinia Betea în lucrarea „Ceaușescu și epoca sa”.
Mihail Gorbaciov l-a scos din minți pe Ceaușescu, abatându-se constant de la traseu pentru a-l prinde cu minciuna. La uzinele „23 August”, a cerut să vadă turnătoria și cantina, apoi l-a contrat pe tema democrației, lăsând cartea de onoare nesemnată și cadourile neînmânate. A cerut brusc să viziteze Politehnica, forțând o mobilizare haotică. În Piața din Berceni, a ieșit din nou din program pentru a vorbi cu vânzătorii, iar în buluceala creată, tarabele s-au prăbușit. Un fiasco total.
„Un fuhrer român”
Tensiunea a explodat la dineul privat de la reședința din Primăverii. Pentru a se răzbuna, Ceaușescu i-a spus lui Gorbaciov că, în locul lui, s-ar preocupa mai mult de bunăstarea oamenilor din URSS. A urmat o ceartă aprinsă, inclusiv între Elena Ceaușescu și Raisa Gorbaciov, după cum relata translatorul român.
Concluzia vizitei a fost devastatoare, așa cum a precizat translatorul rus: „Iar la final, oaspeții au declarat gazdelor că România este menținută în stare de teamă și izolare, bunăstarea și umanismul fiind minciuni.”
Întors la Moscova, Gorbaciov l-a numit pe Ceaușescu un „fuhrer român” și le-a spus apropiaților săi o profeție sumbră: „Nicolae va sfârși prost”.
Ultimele cuvinte
Există teorii solide că, după acea vizită, Gorbaciov a decis să acționeze. Rapoartele Securității din toamna lui 1989 semnalau un număr uriaș de „turiști” ruși. „Intrările ilegale în țară s-au făcut mai numeroase decât «fuga» peste graniță”, mai nota Lavinia Betea în lucrarea indicată. Securitatea din Timișoara informase că „«turiști basarabeni» au împânzit zona sub acoperire de bișnițari”, iar diferența dintre intrările și ieșirile turiștilor sovietici era de circa 25.000 de persoane.
Însă cea mai clară dovadă a venit la ultima lor întâlnire, în decembrie 1989. În timp ce Nicolae Ceaușescu insista să programeze o întâlnire economică pentru ianuarie 1990, liderul sovietic i-a aruncat o replică ce a intrat în istorie: „Să mai trăim noi până atunci, tovarășe Ceaușescu.”
Peste doar câteva săptămâni, regimul se prăbușea, iar cuvintele lui Gorbaciov se transformau dintr-o remarcă acidă într-o profeție împlinită.
Cronica unui sfârșit anunțat: Punctele de ruptură dintre Ceaușescu și Gorbaciov
| Momentul cheie 🔑 | Impact / Detaliu revelator 💥 |
|---|---|
| Prima confruntare ideologică | 💬 Ceaușescu îl numește pe Gorbaciov un „pervertit”, spunând: „Ăsta la revoluție era în pantaloni scurți”. |
| Regizarea vizitei din 1987 | 🎭 Ceaușescu umple galantarele și trimite securiști deghizați în cetățeni fericiți pentru a crea o iluzie de prosperitate. |
| Gorbaciov rupe scenariul | 🗣️ Liderul sovietic ignoră planul și întreabă mulțimea: „Ce probleme aveți? Să nu-mi spuneți că nu există, că nu vă cred”. |
| Fiasco la Uzinele „23 August” | ✒️ Umilit de întrebările lui Gorbaciov despre democrație, Ceaușescu se înfurie. Cartea de onoare a uzinei rămâne nesemnată. |
| Cina tensiunilor maxime | 🍽️ La dineul privat, după o ceartă aprinsă, oaspeții sovietici declară: „România este menținută în stare de teamă și izolare” |
| Verdictul final al lui Gorbaciov | • Întors la Moscova, îl numește pe Ceaușescu un „fuhrer român” și prezice apropiaților: „Nicolae va sfârși prost”. |
| Replica premonitorie (Dec. 1989) | ⏳ La ultima întâlnire, Gorbaciov îi răspunde lui Ceaușescu, care voia să planifice o ședință în ianuarie 1990: „Să mai trăim noi până atunci”. |
| Misterul „turiștilor” sovietici | 🕵️♂️ Înainte de Revoluție, Securitatea raportează un surplus de ~25.000 de „turiști” sovietici pe teritoriul României. |
