Suntem în Ozersk, în pădurile munților Ural. Un oraș fără adresă, care nu apare pe nicio hartă. Dincolo de gardurile lui înalte se întinde ceva ce seamănă tulburător cu o suburbie americană din anii 1950: case îngrijite, copii pe stradă, oameni mulțumiți.
Acest fenomen spectaculos, cunoscut drept misterul dunelor de nisip care cântă, nu este o iluzie optică sau un mit, ci rezultatul unui proces fizic uimitor de precis: mișcarea și sincronizarea la nivel micro a granulelor perfect uscate.
Într-un exemplu extrem de imunitate socială, pupele de furnici infectate letal emit un semnal chimic prin care le cer lucrătoarelor să le ucidă, salvând astfel întreaga colonie de o epidemie devastatoare.