Dacă te-aș întreba care este cel mai valoros metal prețios de pe planetă, cel mai probabil ai greși răspunsul. Am fost învățați greșit ce înseamnă cu adevărat noțiunea de „prețios”. Alergăm după lucruri pe care le considerăm rare, ignorând cu desăvârșire elementul care domină tăcut lumea chiar în acest moment. Este atât de rar încât sfidează orice logică, iar prețul lui îl face pe cel al aurului să pară o simplă glumă. Nu este aur. Nu este platină. Și totuși, fără el, lumea modernă s-ar opri în loc. Fă testul de mai jos și apoi citește articolul pentru a afla detalii cheie despre cel mai scump metal prețios de pe Terra.
Atunci când vorbim despre cel mai scump metal preţios din lume, ne vin în minte, inevitabil, metale precum aurul sau platina. Datorită versatilității aurului, conductivitatea, durabilitatea și aspectul său plăcut îl plasează ferm în topul celor mai valoroase metale. În prezent, prețul aurului a atins niveluri record, situându-se în jurul valorii de 598.000 lei pe kilogram. Un preţ impresionant, dar care pare mic în comparație cu cel al rodiului.
Cel mai scump metal din lume, și totodată unul dintre cele mai rare, este rodiul. Acesta valorează de peste două ori mai mult decât aurul, ajungând la aproximativ 1.200.000 lei pe kilogram (la momentul actualizării articolului). Deși suma este uriașă, reprezintă totuși o scădere față de maximele istorice absolut uluitoare din perioada 2021-2022, când depășise pragul de 4.000.000 lei pe kilogram, conform TradingEconomics.
Vorbim despre un metal de tranziție rar, din grupa platinei, de culoare alb-argintie și cu o duritate ridicată. Acesta se găsește de cele mai multe ori în minereurile de platină și se folosește ca element de aliere în aliajele de platină și drept catalizator. Dar ce îl face atât de scump?
Rodiul este cel mai scump metal preţios din lume, dar şi unul dintre cele mai rare
Rodiul nu reacționează ușor la oxigen, ceea ce îl face un metal nobil și înseamnă că este un catalizator perfect, rezistent atât la coroziune, cât și la oxidare. Rezistența generală și punctul de topire ridicat de 1.964 de grade Celsius îl plasează printre metalele din grupul platinei alături de platină, paladiu, osmiu, iridiu și ruteniu.
Rodiul este un metal alb-argintiu dur, cu un punct de topire mai ridicat și o densitate mai redusă decât platina. De obicei nu formează oxizi și nu este atacat de cei mai mulți acizi. Este complet insolubil în acid azotic, puțin solubil în aqua regia, dar numai acidul sulfuric poate să-l dizolve complet, atunci când este sub formă de pulbere. În stare topită, rodiul absoarbe oxigen, dar odată începută solidificarea, oxigenul este eliminat.
Capacitatea sa de a rezista la temperaturi ale apei și aerului de până la 600 de grade Celsius și de a rămâne insolubil în majoritatea acizilor, face ca rodiul să fie extrem de versatil pentru utilizare în construcţia de mașini, avioane, contacte electrice și fire de termocuplu.
Fiind cel mai rar dintre metalele din grupul platinei, rodiul se găsește la aproximativ 0,000037 părți pe milion în scoarța terestră, în timp ce aurul se găsește la o abundență mult mai mare (aprox. 0,0013 părți pe milion). Produs în principal în Africa de Sud (care domină piața globală) și în Rusia, rodiul provine adesea ca produs secundar al rafinării minereurilor de cupru, nichel sau platină. Producția anuală la nivel global este extrem de limitată, estimându-se la doar 24-30 de tone, cu o rezervă totală estimată la 3.000 de tone.
Istoria rodiului
Descoperirea rodiului a avut loc în anul 1803 de către William Hyde Wollaston, un chimist englez, care a extras elementul dintr-o bucată de minereu de platină din America de Sud. Descoperirea a venit la scurt timp după ce Wollaston a identificat un alt metal din grupul platinei, paladiul.
Găsit în general împreună cu zăcămintele de platină, rodiul a fost obținut din mostra lui Wollaston prin îndepărtarea platinei și a paladiului. În urmă a rămas o pulbere de culoare roșu închis care a fost tratată cu hidrogen gazos pentru a dezvălui metalul prețios, rodiul.
În timp ce metalul solid are o culoare alb-argintie strălucitoare și reflectorizantă, rodiul își trage numele de la grecescul „rhodon”, care înseamnă trandafir. Numele său face referire la culoarea roșie a sărurilor acestui metal obținute în timpul procesului de separare.
În ciuda rarității și frumuseții sale, statisticile recente arată că cererea principală pentru rodiu (aproximativ 80-90%) provine în continuare din sectorul auto, pentru fabricarea convertoarelor catalitice care reduc emisiile toxice ale vehiculelor — o utilizare vitală pentru mediu, dar care consumă cantități uriașe din acest metal incredibil de rar.
Deoarece este fragil, extrem de greu de prelucrat în stare pură și incredibil de scump, rodiul este folosit în bijuterii în principal pentru placarea (rodierea) pieselor din aur alb sau argint, și nu ca metal de bază. Placarea bijuteriilor cu pietre este efectuată cu mare grijă, oferind un strat protector strălucitor, rezistent la zgârieturi, care nu se oxidează în timp.
Ce mai e nou în Cultură Generală?
Test de cultură generală: există cu adevărat combustia spontană umană?
Integrama #1: Apollo 11 și prima călătorie pe Lună
Test de cultură generală: cât de mult din corpul tău nu este, de fapt, „uman”?
Test de cultură generală: cât timp poate supraviețui un om fără somn?
