Un război nuclear între SUA și Rusia ar provoca moartea prin înfometare a 5 miliarde de oameni

Într-un război nuclear, majoritatea victimelor nu ar pieri în lumina orbitoare a exploziilor și nici din cauza radiațiilor imediate. Adevărata hecatombă s-ar produce în anii următori, departe de liniile de front: miliarde de oameni ar muri pur și simplu de foame.

Potrivit unui nou studiu publicat în revista Nature Food, foametea ar fi globală. Cauza ar fi cantitățile uriașe de funingine care ar bloca lumina Soarelui și ar perturba sistemele climatice și producția de alimente. Cercetători în climatologie de la Universitatea Rutgers au analizat efectele a 6 scenarii posibile de război nuclear.

Analiza a pornit de la ceea ce experții numesc un război nuclear „limitat”, adică un schimb de arme nucleare la scară redusă. Chiar și în acest caz, foametea ar ucide mult mai mulți oameni decât exploziile. Detonarea a 100 de arme ar ucide imediat circa 27 de milioane de oameni și i-ar lăsa pe alții de 10 ori mai mulți – în jur de 260 de milioane – să moară de foame până la sfârșitul celui de-al doilea an de război.

Cel mai pesimist scenariu presupune detonarea a 4.400 de arme nucleare, ceea ce s-ar putea întâmpla dacă Rusia și SUA ar intra într-un război nuclear pe scară largă. Atunci, aproximativ 360 de milioane de oameni ar muri imediat, iar după 2 ani ar putea muri de foame peste 5 miliarde de oameni din întreaga lume.

Conflictul militar dintre Rusia și Ucraina și tensiunile geopolitice în creștere au reaprins temerile legate de un război nuclear și i-au făcut pe mulți să se întrebe ce ar însemna un asemenea conflict pentru umanitate și pentru planetă.

Mecanismul iernii nucleare: cum blochează funinginea lumina Soarelui

În spatele acestor cifre stă un fenomen studiat de mult timp: iarna nucleară. Noul studiu reprezintă cea mai recentă lucrare despre acest fenomen.

Potrivit cercetătorilor, într-un război nuclear, bombele țintite asupra orașelor și zonelor industriale ar declanșa furtuni de foc. Acestea ar injecta cantități mari de funingine în atmosfera superioară, de unde fumul s-ar răspândi la nivel global și ar răci rapid planeta.

Natura oferă un termen de comparație. Funinginea injectată de o explozie nucleară este comparabilă cu cea din erupțiile vulcanice, un fenomen care a perturbat sistemele climatice și a dus la foamete în trecut. Alan Robock, coautor al studiului și profesor de științe climatice în cadrul Departamentului de Științe ale Mediului de la Universitatea Rutgers, are experiență tocmai în studierea climei și a efectelor erupțiilor vulcanice.

Tot el explică de ce un război nuclear nu ar rămâne o problemă locală. „Nu contează cu adevărat ce țară e în război. Cantitatea de fum ar fi cea care ar schimba clima, iar locul conflictului nu contează, pentru că fumul persistă ani de zile. Odată ajuns în stratosferă, ar acoperi întreaga planetă.”, a spus Robock.

Spre deosebire de troposferă — stratul inferior al atmosferei, unde ploile curăță aerul în câteva zile —, în stratosferă aerul este uscat și stabil, complet lipsit de nori de precipitații. Funinginea propulsată la acea altitudine nu poate fi spălată și rămâne suspendată ani la rând ca o mantie opacă ce învăluie întregul glob.

În funcție de amploarea exploziilor și de volumul de particule injectat, această barieră ar provoca o răcire a planetei cu 1 până la 16 grade Celsius, blocând fotosinteza de care depind culturile agricole și viețuitoarele marine. Pentru a măsura impactul concret al acestui șoc termic, cercetătorii au simulat productivitatea principalelor culturi din fiecare țară cu ajutorul unui model avansat de prognoză climatică.

„Cercetările viitoare vor adăuga și mai multe detalii modelelor privind culturile”, a declarat Lili Xia, autoarea principală a studiului și profesoară asistentă de cercetare la Facultatea de Științe de Mediu și Biologice a Universității Rutgers.

„De exemplu, stratul de ozon ar fi distrus de încălzirea stratosferei, iar la suprafață ar ajunge mai multă radiație ultravioletă. Trebuie să înțelegem cum ar afecta acest lucru aprovizionarea cu alimente”, a spus ea.

De la conflict regional la colaps global: scenariile India-Pakistan și SUA-Rusia

Pericolul nu vine doar din partea marilor puteri. Chiar și un conflict de amploare relativ redusă între India și Pakistan ar putea provoca o foamete mondială. Randamentele culturilor ar putea scădea cu aproximativ 7% în primii 5 ani de la conflict — o cifră aparent modestă, dar care ar depăși cea mai severă anomalie alimentară consemnată vreodată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) de la începutul măsurătorilor din 1961.

Potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani (FAS), cele două țări au arsenale nucleare de dimensiuni comparabile. Dintre cele nouă state cu arme nucleare din lume, ele se numără și printre puținele care și-au mărit stocurile de focoase.

În studiu, autorii pun cele două conflicte unul lângă altul: „Estimăm că peste 2 miliarde de oameni ar putea muri în urma unui război nuclear între India și Pakistan, iar peste 5 miliarde ar putea muri în urma unui război între Statele Unite și Rusia – ceea ce subliniază importanța cooperării globale în prevenirea unui război nuclear.”

SUA și Rusia sunt însă la cu totul altă scară: se estimează că dețin împreună 90% din stocul nuclear mondial. Un război nuclear pe scară largă între cele două superputeri ar reduce producția mondială de calorii cu aproximativ 90% în primii 3-4 ani, lăsând peste 75% din întreaga populație a globului în stare de inaniție severă.

Pierderile nu ar fi însă egale peste tot. Recoltele ar scădea cel mai sever în țările de la latitudini medii și înalte, inclusiv în mari țări exportatoare precum Rusia și Statele Unite. Asta ar putea declanșa restricții la export și ar provoca perturbări grave în țările din Africa și din Orientul Mijlociu care depind de importuri.

Un tratat pe care niciun stat nuclear nu l-a ratificat

„Dacă există arme nucleare, acestea pot fi folosite, iar lumea a fost de mai multe ori la un pas de un război nuclear”, a declarat Robock.

„Interzicerea armelor nucleare este singura soluție pe termen lung. Tratatul ONU privind interzicerea armelor nucleare, adoptat acum 5 ani, a fost ratificat de 66 de țări, dar de niciunul dintre cele nouă state nucleare. Cercetarea noastră arată clar că a sosit momentul ca acele nouă state să asculte vocea științei și a restului lumii și să semneze acest tratat”, a mai spus prof. Robock.

De ce redirecționarea hranei pentru animale nu poate salva populația

Cercetătorii au luat în calcul și factori care ar putea atenua criza, precum hrănirea oamenilor cu culturile destinate animalelor sau reducerea risipei alimentare din gospodării. Concluzia cercetătorilor arată că nicio strategie de avarie nu poate suplini absența luminii solare. Într-un război nuclear la scară largă, distanța geografică față de exploziile atomice încetează să mai fie un scut: colapsul fotosintezei ar transforma supraviețuirea imediată într-o simplă amânare a foametei.

Merită să știe și alții asta?

Votează dacă ți-a plăcut articolul.

DA NU