Pentru mulți, ziua nu începe cu adevărat până la prima ceașcă de cafea. Fie latte, fie macchiato, primele înghițituri aduc energia care alungă somnolența și morocăneala, iar o dimineață fără ele e o perspectivă greu de dus. Morocăneala are, de altfel, o explicație. „Există un motiv pentru care putem fi irascibili înainte de prima cafea a dimineții: cafeaua poate îmbunătăți starea de spirit a oamenilor”, a spus nutriționista Mandy Enright.
Dincolo de dispoziție, rămâne de lămurit ce face cafeaua băută zi de zi în restul organismului și din ce moment o ceașcă în plus devine una de prea mult. Am analizat aceste aspecte împreună specialiști în nutriție și în cafea.
Cofeina blochează semnalul de oboseală
Cafeaua conține mai multe substanțe biologic active, printre care cofeina, un alcaloid care stimulează facultățile mentale. Practic, cofeina ajută creierul să se trezească, a explicat Enright.
„Cofeina este un stimulent natural al sistemului nervos central și poate contribui la menținerea vigilenței și la reducerea senzației de oboseală”, a spus Stephanie Hoffman, vicepreședintă de operațiuni la Bulletproof Coffee, evaluatoare certificată Q-Arabica și absolventă a unui master în știința alimentelor și nutriție.
Mecanismul l-a explicat nutriționista Alyssa Pike, manager senior pentru siguranța alimentară și nutriție la Consiliul Internațional pentru Informații Alimentare (IFIC). Cofeina acționează ca stimulent blocând adenozina, o substanță chimică ce semnalează oboseala în creier. În cantități moderate, cofeina poate îmbunătăți și unele aspecte ale performanței cognitive, cum ar fi atenția și timpul de reacție, mai ales când oboseala s-a instalat deja, a adăugat ea.
Cofeina poate bloca însă și semnalele de foame, așa că foamea poate să nu se facă simțită chiar dacă organismul are un deficit de energie. „De aceea, este întotdeauna mai bine să bem cafeaua alături de o masă, nu în locul ei”, a spus Enright.
Dispoziția, dopamina și o concentrare cu limite
Efectul asupra stării de spirit merge mai departe decât morocăneala de dimineață. Unele studii sugerează că, în cantități moderate, cofeina funcționează și ca un antidepresiv ușor, care ar contribui la reducerea riscului și a simptomelor depresiei și la o sănătate mintală mai bună. „Cofeina poate contribui la creșterea producției de dopamină, iar ziua poate începe astfel cu puțin mai mult optimism”, a explicat Enright.
Dopamina și serotonina sunt neurotransmițători cu rol de „substanțe chimice ale recompensei”. Creierul îi eliberează în timpul unei activități plăcute, cum ar fi mâncatul sau învățarea unui lucru nou.
Cafeaua poate ajuta și la concentrare, dar numai până la un punct. „Cofeina e ideală pentru sarcini scurte sau foarte punctuale”, a spus Enright. Iar unele studii indică faptul că băutura ar putea oferi protecție împotriva bolilor neurodegenerative, precum Alzheimer și boala Parkinson.
Riscuri mai mici pentru inimă, diabet și ficat
Numeroase studii sugerează că un consum moderat de cafea este asociat cu un risc mai scăzut pentru mai multe boli cronice, între care și bolile cardiovasculare, a spus dr. Pike. Băută cu regularitate, cafeaua poate oferi protecție și împotriva accidentului vascular cerebral. Iar unele descoperiri sugerează că inima celor care beau până la 3 cești pe zi e mai sănătoasă, judecând după mărimea și funcționarea ei.
Cercetările arată că un consum regulat de cafea îmbunătățește sensibilitatea la insulină și reduce riscul de diabet de tip 2. „Aceste studii indică mai degrabă asocieri decât relații de cauză și efect, însă dovezile sugerează, în ansamblu, că pentru multe persoane cafeaua se poate încadra într-o alimentație sănătoasă”, a precizat dr. Pike.
Ficatul poate avea și el de câștigat. Studiile indică faptul că un consum zilnic de cafea îmbunătățește oxidarea grăsimilor și reduce riscul de steatoză (boala ficatului gras) și de ciroză.
Acizii clorogenici și inflamația din spatele bolilor cronice
Cofeina nu tratează afecțiunile cronice, dar poate ajuta la prevenirea lor sau la încetinirea evoluției lor, a subliniat Enright. „Cafeaua conține cantități mari de polifenoli, în special acizi clorogenici (CGA), care pot combate inflamația aflată la baza multora dintre aceste boli cronice”, a explicat ea.
Polifenolii sunt compuși de origine vegetală, prezenți în fructe, legume, ceai și cafea. Au puternice proprietăți antioxidante și antiinflamatorii și pot ajuta la prevenirea deteriorării celulelor.
„Antioxidanții din cafea au fost asociați cu o sănătate metabolică mai bună, protejează împotriva bolilor de inimă și au proprietăți neuroprotectoare”, a spus Enright. Aceasta a amintit și de un studiu de sinteză care a găsit dovezi solide ce leagă consumul de cafea de un risc mai scăzut de declin cognitiv, accident vascular cerebral, demență și anumite tipuri de cancer.
Un risc de deces cu până la 30% mai mic
Fântâna tinereții nu e, dar cafeaua poate spori longevitatea și durata de viață în general. Un studiu a urmărit persoane care beau între 1,5 și 3,5 cești pe zi, chiar și cu o linguriță de zahăr. Acestea au avut o probabilitate cu până la 30% mai mică de a muri în perioada studiului decât cele care nu beau cafea. Studiul nu a luat însă în calcul alți factori care influențează scăderea riscului de deces, precum exercițiile fizice sau obiceiurile alimentare sănătoase.
Limita de 400 de miligrame și toleranța fiecăruia
Chiar dacă poate aduce beneficii reale, cafeaua de zi cu zi nu ar trebui să țină locul elementelor de bază ale sănătății. Alimentația echilibrată, mișcarea regulată, somnul de calitate și hidratarea corectă rămân temelia stării de bine pe termen lung. Cafeaua funcționează cel mai bine ca un complement al acestor obiceiuri, nu ca un substitut.
Cât despre cantitate, reperul vine de la autoritățile din SUA și din Uniunea Europeană. „Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (AESA) afirmă că un aport de cofeină de până la 400 de miligrame pe zi, repartizat pe parcursul zilei, nu ridică probleme de siguranță pentru adulții sănătoși, cu excepția femeilor însărcinate”, a precizat dr. Pike. Medicul poate spune dacă aceeași limită se aplică și în cazul fiecăruia.
Limita înseamnă aproximativ patru cești de cafea filtrată de câte 237 ml. Studiile amintite mai sus vorbeau, pentru comparație, de până la 3 cești pe zi în cazul inimii și de 1,5–3,5 cești în cazul longevității. Conținutul de cofeină poate varia însă foarte mult. Contează sursa, felul în care cafeaua e produsă și preparată, mărimea porției, dimensiunea ceștii și tipul de cafea folosit.
Cantitatea potrivită diferă și de la om la om. „Toleranța individuală variază în funcție de factori precum greutatea corporală, metabolismul, medicamentele și sensibilitatea la cofeină”, a explicat Hoffman.
Cei mai mulți băutori de cafea au simțit pe propria piele efectele neplăcute ale unei cești în plus. „Consumul excesiv de cofeină poate duce la efecte nedorite, cum ar fi nervozitatea, anxietatea, ritmul cardiac accelerat, tulburările de somn sau disconfortul digestiv”, a spus Hoffman. Potrivit ei, cine urmărește cum reacționează organismul la fiecare ceașcă își găsește mai ușor nivelul de consum potrivit.
Ce mai e nou în Cultură și Societate?
Ce se întâmplă în organism atunci când bem apă imediat după trezire
Apa băută în timpul mesei nu ține de foame. Un nou studiu sugerează că ne-ar putea face să mâncăm mai mult
„Numai Dumnezeu și guvernul știu ce este”: un OZN uriaș, cu tentacule lungi, a fost filmat plutind lângă o bază militară, apoi a dispărut brusc
Cofeina, legată de un risc mai mic de deces la bolnavii de cancer colorectal
