Nu toți îmbătrânim la fel. Unii observă semnele care trădează trecerea anilor mult mai devreme decât restul: firele de păr cărunt, rezistența fizică tot mai scăzută, ridurile care se adâncesc pe chip. Alții își păstrează strălucirea tinereții mult după ce, în ochii societății, au trecut de floarea vârstei.
Un studiu sugerează acum că organismul nostru trece, de fapt, prin transformări dramatice în două momente distincte ale vieții: la 44 și la 60 de ani. Rezultatele au arătat că schimbările majore nu vin uniform, an după an, ci urmează „tipare neliniare“, fie că e vorba de felul în care metabolizăm substanțe precum alcoolul și cofeina, de funcția metabolică sau de predispoziția la afecțiuni cardiace.
Îmbătrânirea a fost privită în mod tradițional ca un proces treptat și continuu, determinat de timp, genetică și mediu. Progresele din biologia moleculară pun însă sub semnul întrebării această ipoteză și arată că îmbătrânirea fiziologică se poate desfășura inegal de-a lungul vieții, nu într-un ritm constant.
Cercetarea, publicată în revista științifică Nature Aging, a urmărit îmbătrânirea tocmai la nivel molecular. „O echipă de la Facultatea de Medicină a Universității Stanford a monitorizat peste 135.000 de markeri biologici la 108 persoane, pe parcursul mai multor ani. Studiul, condus de dr. Michael Snyder, șeful catedrei de genetică, a constatat că 81% dintre moleculele asociate cu îmbătrânirea s-au modificat neliniar. În loc să evolueze constant, activitatea moleculară a trecut prin schimbări rapide la două vârste anume: 44 și 60 de ani“, a relatat ziarul britanic Mirror.
Pragurile, povestite de cei care le-au trecut
Pe platforma Reddit, studiul a stârnit un șir de mărturii personale, iar acestea sunt extrem de valoroase mai ales pentru cei care sunt sceptici la rezultatele studiilor științifice. „De fapt, e o ușurare să văd asta, pentru că reînnoirea pașaportului la 54 de ani m-a cam șocat. La 44 de ani încă arătam destul de «tânăr», dar fotografia de la 54 de ani nu ascunde deloc trecerea timpului! Mai am câțiva ani să mă obișnuiesc cu fața asta, iar la 60 de ani se va schimba din nou complet. Ura“, a scris un utilizator.
„La scurt timp după ce am împlinit 44 de ani, am simțit cum, în decurs de un an, mușchii feței au început să se lase. Pielea era grea. O simțeam cum îmi atârnă pe față și o vedeam în oglindă. Cred că de vină pentru schimbarea asta dramatică e faptul că am fumat țigări aproape toată viața. Cam tot atunci am renunțat la fumat, slavă Domnului. Morala poveștii – nu fumați“, a povestit altul.
„Corpul și sănătatea mi s-au schimbat dramatic pe la 45 de ani. Am fost dintotdeauna slabă și tonifiată de la natură, aveam tensiune arterială scăzută, nu mă îmbolnăveam niciodată (literalmente, n-am mai călcat pe la doctor șapte ani), dormeam bine, aveam pielea frumoasă etc. Exact pe la 45 de ani m-am îngrășat, au început durerile, mă îmbolnăveam tot mai des și, în general, am început să arăt «bătrână». Acum am 47 de ani și sunt sănătoasă, dar totul îmi cere mult efort, pe când înainte venea de la sine“, a mărturisit o altă persoană.
Pentru un utilizator care a spus că are 65 de ani, studiul „explică multe“. „Când am împlinit 60 de ani, a fost ca și cum cineva mi-ar fi apăsat un întrerupător în corp. Lucruri pe care înainte le ridicam cu ușurință au devenit dintr-odată grele. Nu mă aștept să fiu la 60 de ani la fel de puternic ca în tinerețe, dar nu mă așteptam la o asemenea scădere bruscă a forței între 50 și 60 de ani. Acum câțiva ani am făcut o drumeție de o zi până într-un oraș vecin – 53 de kilometri. O mai făcusem și la 40 de ani, dar când am refăcut-o la 60, m-a epuizat: când am ajuns, nu mai aveam deloc energie. Profitați din plin de tinerețe!“, a povestit el.
Altcineva a venit totuși cu o notă de speranță. „Am 68 de ani și sunt încă în formă. Cu excepția părului, a genunchilor și a acelei sperieturi enervante cu cancerul. De fapt, am mai puține neplăceri decât aveam între 25 și 35 de ani, când sufeream de dureri cronice de spate. N-aș da asta pe părul des și strălucitor pe care îl aveam atunci“, a adăugat acesta.
Posibile perioade de vulnerabilitate, fără o cauză identificată
Cercetătorii consideră că rezultatele ar putea arăta în ce perioade ale vieții oamenii devin mai vulnerabili la afecțiuni de lungă durată. Cu un asemenea reper, producătorii de medicamente și-ar putea direcționa intervențiile și tratamentele cu mai mare precizie.
Studiul sugerează că ar putea fi implicați factori legați de stilul de viață de la aceste vârste. Consumul de alcool crește de obicei la vârsta mijlocie, odată cu stresul tot mai mare, iar calitatea somnului scade pe măsură ce anii se adună. Toate acestea pot avea efecte devastatoare asupra sănătății inimii și a sistemului imunitar. Cercetarea nu a identificat însă un factor anume care să declanșeze aceste transformări.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
2-3 cești de cafea pe zi, asociate cu un risc semnificativ mai mic de demență
Ar putea creierul uman să fie conservat și readus la viață cândva? Un sondaj printre medici dă o șansă de 25,5%
Cercetătorii au încercat să provoace întâlniri cu fantome într-o cameră special amenajată. Apoi lucrurile au luat o întorsătură ciudată
„Nu murim de bătrânețe”. Oamenii de știință dezvăluie adevăratele cauze ale morții
