Printre adulții care beau mai multă cafea cu cofeină, cercetătorii au înregistrat 141 de cazuri de demență pe an la fiecare 100.000 de persoane. La cei care o beau rar sau deloc, rata a fost de 330.
Contrastul e una dintre cele mai frapante constatări ale unui studiu de lungă durată pe adulți din SUA, cu perioade de urmărire de până la 43 de ani. O perioadă atât de lungă oferă o perspectivă valoroasă asupra raportului dintre ce beau oamenii zi de zi și sănătatea creierului de-a lungul anilor. Studiul sugerează că, băută regulat, cafeaua cu cofeină e legată de un risc substanțial mai mic de demență și de o sănătate cognitivă mai bună pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. E vorba însă de o asociere, nu de o dovadă că obiceiul de a bea cafea previne direct demența.
Cele mai puternice asocieri au apărut la cei care beau două-trei cești de cafea pe zi. Ceaiul a fost legat și el de rezultate cognitive mai bune, iar cel mai mare beneficiu a apărut la o cantitate ceva mai mică: una-două cești pe zi. Cafeaua decofeinizată, în schimb, nu a arătat aceleași beneficii, iar diferența ridică întrebări despre un posibil rol al cofeinei în explicarea legăturii.
Demența înseamnă mai mult decât uitarea care vine cu vârsta
Demența e un termen general pentru bolile care afectează progresiv memoria, gândirea, raționamentul și capacitatea de a face față activităților cotidiene. Cea mai frecventă cauză e boala Alzheimer, dar și alte afecțiuni ale creierului pot duce la demență.
Uitarea ocazională poate face parte din îmbătrânirea normală. În demență, însă, dificultățile cognitive sunt destul de grave încât să perturbe viața de zi cu zi. De aceea, obiceiurile de viață asociate cu un risc mai mic de demență sunt un subiect important de cercetare, mai ales într-o populație tot mai vârstnică. Rezultatele sugerează că printre ele s-ar putea număra cafeaua cu cofeină, băută regulat.
Mai puțini consumatori de cafea au simțit că le slăbește memoria
Beneficiile potențiale nu s-au oprit la demența diagnosticată. Participanții care beau mai multă cafea cu cofeină au semnalat mai rar și o scădere a memoriei sau a capacității de a gândi: 7,8% dintre ei au descris un declin cognitiv subiectiv, față de 9,5% dintre cei care o beau rar sau deloc.
Cineva aflat în această situație ar putea simți că îi e mai greu să-și amintească informații, să se concentreze sau să găsească cuvintele potrivite. Asta e, pe scurt, declinul cognitiv subiectiv: schimbări ale memoriei sau ale gândirii pe care oamenii le observă singuri, chiar dacă nu au fost neapărat confirmate prin teste cognitive formale.
Asemenea plângeri nu indică automat demența, dar pot spune ceva util despre felul în care oamenii percep schimbările propriilor abilități cognitive odată cu vârsta. Procentul mai mic înregistrat la cei care beau mai multă cafea se adaugă dovezilor care leagă cafeaua de o îmbătrânire cognitivă mai sănătoasă.
2-3 cești pe zi, indiferent de riscul genetic
Cercetătorii au analizat și dacă amploarea beneficiilor observate varia în funcție de cantitatea de cafea băută. Cele mai favorabile rezultate, atât pentru riscul de demență, cât și pentru funcționarea cognitivă, s-au observat la cei care beau 2-3 cești pe zi.
Legătura a rămas vizibilă indiferent de riscul genetic al participanților de a dezvolta demență, adică inclusiv la oamenii ale căror trăsături moștenite i-ar putea face mai vulnerabili la boală. Riscul genetic ține de influența unor variații ale ADN-ului transmise de la părinți: ele pot crește sau scădea probabilitatea ca cineva să se îmbolnăvească de anumite afecțiuni. În cazul demenței, factorii genetici pot cântări mult, dar sunt doar o parte dintr-un tablou mult mai larg, în care intră și vârsta, starea generală de sănătate și stilul de viață.
Datele sugerează și că mai multă cafea nu e neapărat mai benefică: peste pragul la care s-au văzut cele mai bune rezultate, consumul nu părea să ofere protecție suplimentară.
Ceaiul urmează același tipar. Cafeaua decofeinizată, nu
Cafeaua nu a fost singura băutură legată de un creier mai sănătos. Și consumul de ceai a fost asociat cu un risc mai mic de demență și cu o funcționare cognitivă mai bună. Cele mai puternice asocieri au apărut la una-două cești pe zi. Ca și la cafea, cantitățile mai mari nu par să fi adus beneficii suplimentare.
Studiul nu a făcut însă distincție între ceaiul cu cofeină și cel fără, așa că rezultatele nu pot stabili dacă legătura observată la consumatorii de ceai s-a datorat cofeinei. Datele despre cafea au oferit un indiciu în plus: riscul mai mic de demență și rezultatele cognitive mai bune au apărut la cei care beau cafea obișnuită, cu cofeină, dar nu și la cei care o beau decofeinizată.
Cofeina e un stimulent natural, prezent în cafea, în ceai și în mai multe alte plante. Acționează asupra sistemului nervos central și e cunoscută mai ales pentru că sporește temporar starea de alertă și reduce senzația de oboseală. Studiul sugerează că o ceașcă zilnică de cafea ar putea face mai mult decât să alunge somnul dimineața. Altă întrebare e dacă, pe termen lung, cofeina contribuie și la un creier mai sănătos. Diferența dintre cafeaua obișnuită și cea decofeinizată justifică investigarea acestei posibilități, dar nu demonstrează că beneficiile observate se datorează cofeinei.
Pentru cei care își beau deja cafeaua sau ceaiul zi de zi, rezultatele pe termen lung sunt vești încurajatoare. Un consum moderat, de două-trei cești de cafea cu cofeină sau una-două cești de ceai pe zi, a părut să meargă mână în mână cu o îmbătrânire mai sănătoasă a creierului. Mai mult de atât nu pare să fi adus un câștig în plus, iar cafeaua decofeinizată nu a fost legată de aceleași beneficii.
Între cei care beau cafea și cei care o evită există însă și alte diferențe, care ar putea contribui la rezultate. Dacă aceste băuturi influențează direct riscul de demență rămâne de stabilit prin cercetări suplimentare.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Un studiu arată cele două vârste la care organismul nostru începe să se deterioreze – și nu este un proces treptat
Ar putea creierul uman să fie conservat și readus la viață cândva? Un sondaj printre medici dă o șansă de 25,5%
Cercetătorii au încercat să provoace întâlniri cu fantome într-o cameră special amenajată. Apoi lucrurile au luat o întorsătură ciudată
„Nu murim de bătrânețe”. Oamenii de știință dezvăluie adevăratele cauze ale morții
