Maturitatea începe, probabil, mai târziu decât s-ar crede: judecând după felul în care funcționează creierul, abia la 32 de ani. La această concluzie a ajuns un studiu publicat în revista Nature Communications de cercetători de la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie. Potrivit rezultatelor, creierul uman trece de-a lungul vieții prin 5 faze, delimitate de vârstă: în medie, trecerile au loc la 9, 32, 66 și 83 de ani.
Cercetătorii au numit aceste vârste „puncte de cotitură”. Sunt momentele în care creierul se reconfigurează și trece prin schimbări legate de vârstă.
Adolescența creierului ține până la 32 de ani
Prima fază, creierul din copilărie, este o perioadă de creștere intensă și durează până în jurul vârstei de 9 ani. Atunci începe faza creierului de adolescent, care se întinde tocmai până la 32 de ani.
Asta nu înseamnă că un om aflat spre sfârșitul acestei faze se poartă ca un adolescent, a declarat dr. Alexa Mousley, coordonatoarea studiului, pentru publicația The Guardian. Înseamnă doar că, în toți acești ani, creierele seamănă între ele: continuă să crească și să se formeze până ajung în faza adultă.
Este și singura perioadă în care eficiența creierului crește constant, au precizat autorii studiului. Potrivit comunicatului universității, Mousley înțelege prin eficiență un creier bine conectat, prin trasee scurte.
Vârsta de 32 de ani aduce și „cea mai puternică schimbare” dintre toate. În jurul acestei vârste, creierul intră în faza adultă, cea mai lungă, care durează până la aproximativ 66 de ani.
În această „epocă”, după cum numesc cercetătorii fazele, are loc o „stabilizare a inteligenței și a personalității”, se arată în comunicatul de presă al studiului. Cu alte cuvinte, funcționarea creierului rămâne practic neschimbată pe parcursul acestor decenii.
Îmbătrânirea creierului începe la 66 de ani
La 66 de ani, creierul se schimbă din nou și intră în faza de „îmbătrânire timpurie”. Aceasta nu vine cu transformări dramatice, dar în creier apare „o conectivitate și mai redusă, pe măsură ce substanța albă începe să degenereze”, a declarat Mousley într-un comunicat de presă. Momentul se potrivește, a adăugat ea, cu problemele de sănătate fizică ce apar adesea după 60 de ani.
„La această vârstă, oamenii au un risc mai mare de a face diverse boli care pot afecta creierul, cum ar fi hipertensiunea”, a spus Mousley. Hipertensiunea, adică tensiunea arterială ridicată, poate crește riscul de accident vascular cerebral și de declin cognitiv.
Ultima fază, „îmbătrânirea târzie”, începe la 83 de ani. Conectivitatea se reduce, iar creierul ajunge să se sprijine mai mult pe anumite regiuni.
3.802 creiere scanate, de la naștere până la 90 de ani
Cercetătorii au lucrat cu scanările RMN a 3.802 persoane, cu vârste între 0 și 90 de ani. Este vorba de RMN de difuzie, în care mișcarea moleculelor de apă prin țesutul cerebral arată pe unde trec conexiunile neuronale.
Pe aceste imagini au urmărit mai mulți factori, printre care gradul de compartimentare a creierului, modificările fibrelor nervoase și deteriorarea lor. Toți participanții au fost descriși drept „neurotipici”.
Studiul are totuși câteva limite. Grupul celor aflați în faza de îmbătrânire târzie a fost mai mic decât celelalte, iar participanții din toate grupurile au trebuit să îndeplinească anumite criterii de sănătate, așa că ar putea fi mai sănătoși decât populația generală. Asta ar putea însemna că și creierul lor funcționează mai bine.
Somn, mișcare și o minte pusă la treabă
Creierul se schimbă inevitabil odată cu înaintarea în vârstă, dar există măsuri care îl pot menține într-o stare cât mai bună pe tot parcursul vieții.
Pe măsură ce îmbătrânesc, oamenii sunt foarte preocupați de sănătatea creierului, mai ales că, în Statele Unite, peste 6 milioane de persoane au un diagnostic de demență. A uita câte ceva din când în când nu este, odată cu vârsta, un motiv serios de îngrijorare. Când însă problemele de memorie ajung să încurce viața, este cazul unui drum la medic.
Obiceiurile sănătoase, în general, pot contribui la reducerea factorilor de risc ai demenței. Este important ca somnul să fie suficient (7 până la 9 ore pe noapte), ca afecțiuni precum hipertensiunea arterială și hiperglicemia să fie ținute sub control, ca alimentația să fie bogată în fructe și legume, iar timpul petrecut alături de cei dragi să aibă prioritate.
Studiile arată că face bine și stimularea minții, fie că e vorba de lecții de muzică, de dezlegarea unor puzzle-uri, de învățarea unei limbi străine sau de înscrierea la un curs interesant. Asemenea provocări ajută creierul să formeze și să dezvolte conexiuni noi.
Mișcarea este și ea crucială pentru sănătatea cognitivă. Exercițiile fizice regulate pot ajuta la prevenirea demenței, le fac bine persoanelor cu boli cardiovasculare (care afectează și creierul) și pot crește viteza de procesare cognitivă.
„Pe termen lung, exercițiile și activitatea fizică stimulează formarea de noi celule cerebrale… ceea ce va influența memoria și alte funcții ale creierului”, a declarat anterior pentru HuffPost dr. S. Ausim Azizi, profesor și șef al secției de neurologie comportamentală la Facultatea de Medicină a Universității Yale.
La apariția problemelor cognitive contribuie și factori genetici, care nu pot fi controlați. Chiar și așa, comportamentele benefice pentru creier îi pot fi în continuare de folos minții.
Cele 5 faze descriu creierul, nu comportamentul
Orice ar face cineva, creierul va îmbătrâni, se va schimba și va degenera, la fel ca restul corpului. Studiul arată că o face în 5 faze, despărțite de patru puncte de cotitură, la vârste medii de 9, 32, 66 și 83 de ani.
Maturitatea de la 32 de ani privește felul în care funcționează creierul. Până atunci, el continuă să crească și să se formeze, fără ca omul să se poarte ca un adolescent. Abia apoi intră în lunga fază adultă, în care inteligența și personalitatea se stabilizează.
Noua cercetare asupra acestor „epoci” nu poate decât să-i ajute pe medici să înțeleagă mai bine prin ce schimbări trece creierul și la ce riscuri este expus de-a lungul întregii vieți.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
3 simptome ale cancerului de colon care îi păcălesc pe cei mai mulți oameni, potrivit unui gastroenterolog
Când rămân fără fibre, bacteriile intestinale pot începe să consume mucusul care apără intestinul
Nu un singur grup de strămoși, ci o adevărată rețea: ce dezvăluie ADN-ul despre primii oameni
Cercetătorii de la MIT transformă celulele imune în „ucigași” ai cancerului în interiorul organismului
