Un nou studiu publicat în jurnalul științific npj Aging sugerează că întinerirea ficatului ar putea fi stimulată de hesperetină, un O familie extinsă de substanțe chimice prezente în mod natural în plante, cu rol de apărare pentru acestea, dar care în organismul uman acționează ca agenți antiinflamatori și protectori celulari. natural prezent în citrice. Această moleculă acționează ca un activator al genei longevității, oferind o nouă direcție pentru combaterea bolilor hepatice asociate vârstei.
Importanța directă a acestei descoperiri este potențialul de a încetini sau chiar inversa Afecțiune caracterizată prin acumularea în exces a grăsimilor (lipidelor) în celulele ficatului, care poate declanșa inflamații și leziuni tisulare severe dacă avansează. Mai este cunoscută popular sub denumirea de „ficat gras”. și declinul funcțional apărut odată cu îmbătrânirea celulară, folosind un compus deja prezent în alimentație.
Ficatul este unul dintre cele mai remarcabile organe din corpul uman. Acest motor multifuncțional îndeplinește aproximativ 500 de funcții vitale, printre care procesarea nutrienților și filtrarea substanțelor nocive din sânge. În ciuda toxinelor chimice cu care se confruntă zilnic, ficatul își păstrează celulele neobișnuit de tinere, datorită capacității sale unice de a se regenera.
Nici măcar acest organ de încredere nu este însă nemuritor. Pe măsură ce organismul îmbătrânește, îmbătrânește și ficatul. Iar odată cu deteriorarea funcțiilor sale, devine vulnerabil la diverse forme de steatoză hepatică.
În cadrul noului studiu menționat la începutul articolului, oamenii de știință au făcut un pas către o posibilă soluție: au folosit un compus prezent în fructele citrice pentru a încetini și chiar a inversa semnele îmbătrânirii ficatului la șoareci.
Compusul din citrice și gena longevității
O echipă condusă de primul autor și biolog molecular Zhao-Qing Shen, de la Universitatea Națională Yang Ming Chiao Tung din Taiwan, a investigat hesperetina — un flavonoid natural prezent în lămâi, lime, portocale și alte citrice, care s-a dovedit promițător pentru o serie de potențiale efecte farmacologice, între care proprietăți antiinflamatorii, anti-îmbătrânire și neuroprotectoare.
Hesperetina fusese identificată anterior ca activator al unei gene asociate cu longevitatea, numită CISD2 (sau Cisd2 la șoareci), cunoscută pentru rolul ei în susținerea sănătății ficatului și a metabolismului.
„În ficat, deficiența de Cisd2 favorizează steatohepatita (boala ficatului gras) și carcinomul hepatocelular (cancerul de ficat), în timp ce o expresie crescută a Cisd2 menține profilurile metabolice tinerești și atenuează disfuncția hepatică legată de vârstă. De remarcat că expresia Cisd2 scade odată cu îmbătrânirea, ceea ce sugerează că restabilirea acesteia ar putea reprezenta o strategie promițătoare pentru întârzierea îmbătrânirii ficatului și prevenirea bolilor hepatice asociate vârstei.”, explică cercetătorii în lucrarea lor.
Cinci luni de tratament la șoareci de 21 de luni
Pentru a-și testa ipoteza, cercetătorii au administrat unor șoareci bătrâni în mod natural, în vârstă de 21 de luni, o doză zilnică de hesperetină timp de 5 luni. Un grup de control a primit un substitut inactiv.
La sfârșitul tratamentului, nivelurile de Cisd2 erau semnificativ reduse în ficatul animalelor din grupul de control, ajunse la 26 de luni. Șoarecii bătrâni care primiseră zilnic hesperetină prezentau în schimb niveluri de Cisd2 în ficat comparabile cu cele ale unor șoareci tineri, de doar 3 luni.
Au scăzut și alți markeri ai îmbătrânirii și ai declinului hepatic, între care depunerile de grăsime, celulele hepatice deteriorate și inflamația.
Este important de reținut că studiul a utilizat doze zilnice de hesperetină extrasă și administrată controlat. Deși molecula se găsește în mod natural în coaja de lămâi, lime sau portocale, obținerea unei doze terapeutice exclusiv prin alimentația obișnuită rămâne o provocare ce necesită investigații suplimentare
„În ansamblu, aceste rezultate demonstrează că consumul de hesperetină atenuează leziunile patologice hepatice și întârzie îmbătrânirea ficatului la șoarecii în vârstă, un efect care se corelează strâns cu creșterea expresiei genei Cisd2″, scriu cercetătorii.
O analiză de Tehnologie de înaltă precizie utilizată în laborator pentru a „citi” moleculele de ARN dintr-o celulă. Le permite cercetătorilor să observe exact ce gene sunt pornite sau oprite la un moment dat, ca un instantaneu al activității celulare., realizată pentru a compara activitatea genică, a arătat că acest compus din citrice a modificat Procesul prin care informația stocată în ADN-ul unei gene este „citită” și transformată într-o funcție activă (de regulă, producerea unei proteine). Modificarea acestei expresii dictează practic felul în care se comportă o celulă. la animalele tratate, orientând-o către o stare mai tânără și inversând o serie de modificări ale expresiei genice asociate vârstei, observate la animalele din grupul de control.
Fără Cisd2, tratamentul nu funcționează
Un experiment separat a arătat că șoarecii modificați genetic astfel încât să nu aibă Cisd2 în principalele celule funcționale ale ficatului — și care, prin urmare, prezentau semne de sănătate hepatică precară încă de la trei luni — nu au răspuns la tratamentul cu hesperetină.
Rezultatul susține ideea că, în celulele hepatice ale șoarecilor, compusul din citrice depinde în mare măsură de Cisd2 pentru a-și exercita acțiunea și rămâne în mare parte ineficient în absența acesteia, deși cercetătorii au constatat și unele modificări independente de Cisd2.
Potrivit cercetătorilor, hesperetina pare să acționeze printr-o cale de semnalizare care implică două proteine diferite, Hmgcs2 și Pparα, care împreună sporesc activitatea Cisd2.
Ce arată țesuturile hepatice umane
Vor fi necesare mult mai multe studii pentru a vedea dacă hesperetina poate produce în siguranță efecte similare asupra sănătății ficatului uman. Bazele acestei căi ar putea însă exista deja.
În cadrul studiului, echipa a analizat probe hepatice netumorale prelevate de la 80 de pacienți care suferiseră intervenții chirurgicale pentru cancer hepatic sau tumori benigne și a constatat că expresia PPARα și CISD2 scade odată cu vârsta în țesuturile hepatice umane.
În sine, asta nu dovedește nimic, dar sugerează că activitatea redusă a Cisd2 observată la șoareci ar putea apărea și la oamenii în vârstă. Iar dacă e așa, stimularea acelei căi cu hesperetină ar putea contribui la întinerirea ficatului uman.
Având în vedere tot ce face ficatul pentru noi, merită aflat.
„Luate împreună, aceste descoperiri oferă dovezi solide că hesperetina este un tratament puternic anti-îmbătrânire pentru ficat și constituie baza pentru viitoare intervenții clinice care utilizează hesperetina ca un activator puternic al Cisd2 și ca aliment funcțional derivat din cojile fructelor citrice. Hesperetina din coaja de citrice și din alte surse are potențialul de a încetini îmbătrânirea ficatului (sau de a întineri un ficat îmbătrânit), precum și de a contribui la ameliorarea steatozei hepatice asociate vârstei.”, mai arată cercetătorii.
Deși transpunerea directă a acestor rezultate în tratamente umane va necesita timp și studii clinice ample, identificarea mecanismului prin care hesperetina susține longevitatea celulară oferă o bază științifică validă pentru viitoarele terapii anti-îmbătrânire a ficatului.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
O nouă stare a materiei, asemănătoare amestecului dintre apă și ulei: faceți cunoștință cu picăturile cuantice formate din bozoni și fermioni
O nouă grupă de sânge a fost descoperită: ce este varianta rară B(A) și cât de rară este
Descoperire la ATI: reflexul pupilar la întuneric arată semne de conștiință ascunsă
Cercetătorii au descoperit sute de „aminoacizi extratereștri” care nu au mai fost observați până acum pe Pământ
