În sângele celor care trec de 100 de ani devine tot mai frecvent un tip neobișnuit de celulă imunitară. Cercetătorii care studiază oamenii ajunși la vârste excepțional de înaintate au identificat astfel o trăsătură a sistemului imunitar care ne-ar putea ajuta să explicăm cum rămân unii sănătoși mai bine de un secol.
Celulele T CD4 coordonează, în mod normal, răspunsul imun, fără să distrugă ele însele celulele potențial dăunătoare. Unele fac însă excepție: limfocitele T citotoxice CD4, pe scurt CD4 CTL, au tot ce le trebuie pentru a-și distruge singure ținta.
Studii anterioare arătaseră cum își păstrează oamenii foarte vârstnici o memorie foarte bună și ce trăsături au în comun familiile cu membri longevivi. Studiul de acum, publicat în revista Cell Reports, s-a concentrat asupra acestor limfocite.
De la 4% la 17,6%, odată cu vârsta
Cercetătorii au analizat sângele a 28 de participanți din Japonia: 8 cu vârste între 70 și 90 de ani, 10 centenari (persoane care au împlinit 100 de ani) și 10 supercentenari, adică oameni de 110 ani sau mai mult. Prin profilare imunitară la nivel de celulă unică, au examinat peste 43.000 de celule T.
Supercentenarii „oferă un model unic pentru studierea îmbătrânirii sănătoase, fiindcă își păstrează o stare de sănătate și o funcție imunitară relativ bune, în ciuda vârstei extrem de înaintate”, a declarat pentru publicaţia Newsweek, într-un e-mail, Kosuke Hashimoto, autorul studiului.
Limfocitele CD4 CTL s-au dovedit cu atât mai frecvente cu cât participanții erau mai în vârstă, iar creșterea a fost deosebit de vizibilă în jurul a 100 de ani. Proporția lor mediană a fost de 4% la participanții de 70–90 de ani, a urcat la 9,6% la centenari și a ajuns la 17,6% la supercentenari.
„Cred că mesajul mai larg este că îmbătrânirea sistemului imunitar s-ar putea să nu fie pur și simplu un proces de declin. Chiar și la vârste foarte înaintate, sistemul imunitar poate trece în continuare prin modificări selective, care îl ajută să se adapteze la provocări persistente. În același timp, studiul nostru este transversal, așa că nu putem trage concluzia că un număr mai mare de celule CD4 CTL duce la o viață mai lungă”, a spus Hashimoto.
Celule înmulțite, dar fără semne de epuizare
Deși s-au înmulțit, limfocitele T citotoxice CD4 nu au dat semne de „epuizare”, starea în care celulele imune pot deveni mai puțin eficiente după o stimulare prelungită. Rezultatele au sugerat, dimpotrivă, că ele au trecut printr-o dezvoltare amplă, dar și-au păstrat capacitatea de a răspunde.
Multe dintre ele făceau parte din grupuri mari de celule imune înrudite genetic, numite clone. Cea mai mare clonă reprezenta, în medie, 33,3% din limfocitele T citotoxice CD4 ale unei persoane, ceea ce sugerează că aceste celule au întâlnit iar și iar ținte persistente și s-au înmulțit ca răspuns la ele.
„Ni s-a părut deosebit de interesant că aceste celule prezentau o expansiune clonală puternică și o diferențiere avansată, dar nu și semne clare de epuizare a celulelor T. Asta sugerează că, și după mai bine de un secol de viață, sistemul imunitar își poate păstra capacitatea de a se adapta la provocări persistente”, a spus Hashimoto.
Printre ținte ar putea fi celulele asociate cancerului
Una dintre țintele persistente ar putea fi celulele asociate cancerului. Când au comparat secvențele genetice ale limfocitelor CD4 CTL găsite la participanți cu o bază de date amplă, cercetătorii au descoperit potriviri cu secvențe care se înmulțiseră la bolnavi de cancer, mai ales de cancer pulmonar fără celule mici.
Niciunul dintre centenarii și supercentenarii studiați nu avea însă antecedente cunoscute ale acestei boli.
Un răspuns imun pe care cercetătorii abia încearcă să-l înțeleagă
Cercetătorii spun că, judecând după aceste rezultate, e posibil ca celulele imune neobișnuite să-i ajute pe oamenii extrem de vârstnici să răspundă neîncetat la amenințări precum tumorile, celulele senescente sau virusurile persistente.
„Suntem încă în etapa în care încercăm să înțelegem acest răspuns imun. Îmbătrânirea sistemului imunitar a fost privită adesea mai ales ca un proces de declin, dar descoperirile noastre sugerează că, și la vârste extrem de înaintate, el își poate păstra capacitatea de a se adapta la provocări persistente. Dacă vom reuși să înțelegem ce anume declanșează acest răspuns și ce recunosc aceste celule CD4 CTL, am putea găsi, în cele din urmă, căi de a stimula răspunsuri imune benefice asemănătoare”, a spus Hashimoto.
Deocamdată, după cum au precizat cercetătorii, studiul nu a demonstrat în mod direct că limfocitele CD4 CTL duc la o viață mai lungă. Participanții au fost relativ puțini, iar teste directe în interiorul organismului nu s-au făcut, așa că e nevoie de cercetări suplimentare pentru a stabili ce anume țintesc aceste celule și dacă ele contribuie activ la o îmbătrânire sănătoasă.
[studiu titlu=”CD4 CTLs in supercentenarians: Signs of adaptive expansion in healthy aging” autori=”Kosuke Hashimoto; Miki Kojima-Ishiyama; Hajime Inokuchi et al.” revista=”Cell Reports” an=”2026″ doi=”10.1016/j.celrep.2026.117728″ institutie=”Universitatea din Osaka” comunicat=”https://www.protein.osaka-u.ac.jp/en/achievements/20260825/””
Ce mai e nou în Cultură și Societate?
Ce efecte are consumul zilnic de cafea asupra organismului, potrivit experților în nutriție
Ce se întâmplă în organism atunci când bem apă imediat după trezire
Apa băută în timpul mesei nu ține de foame. Un nou studiu sugerează că ne-ar putea face să mâncăm mai mult
„Numai Dumnezeu și guvernul știu ce este”: un OZN uriaș, cu tentacule lungi, a fost filmat plutind lângă o bază militară, apoi a dispărut brusc
