Sora lui Alexandru cel Mare, Thessalonike a Macedoniei, a fost un personaj remarcabil. Supraviețuind fratelui său vitreg, aceasta a devenit regina Macedoniei prin căsătoria cu unul dintre generalii lui Alexandru, Casander.
În timpul cuceririlor sale, Alexandru cel Mare a dat numele său unei multitudini de orașe și, deși sora sa nu s-a bucurat de faima fratelui său cuceritor, al doilea oraș ca mărime din Grecia poartă numele ei: Salonic (Thessaloniki).
Poate cel mai intrigant detaliu despre Thessalonike este mitul care s-a răspândit în Grecia după moartea ei. O poveste populară populară afirmă că regina macedoneană a devenit o sirenă nemuritoare care pune întrebări marinarilor călători. Dacă dădeau răspunsul corect, urma o călătorie liniștită, dar dacă îl dădeau greșit, îşi asigurau distrugerea.
Thessalonike: viața timpurie a surorii lui Alexandru cel Mare
Născută în 352 î.Hr., Thessalonike era fiica regelui Filip al II-lea al Macedoniei și a soției sau concubinei acestuia, Nicesipolis. Mama ei provenea din nobilimea thessaliană, iar numele „Thessalonike” i-a fost acordat în onoarea victoriei militare a lui Filip asupra thessalienilor. Potrivit savantului bizantin Stephanus, Nicesipolis a murit la doar 20 de zile după nașterea fiicei sale.[sursa]
Ca membră a dinastiei Argead, Thesssalonike s-a născut într-o familie care avea să modeleze cursul istoriei antice. Cea mai cunoscută rudă a ei a fost fratele ei vitreg, Alexandru cel Mare, care a urcat pe tron în urma asasinării tatălui lor. Campaniile și cuceririle militare ale lui Alexandru i-au adus faimă și putere imense, făcându-l una dintre cele mai proeminente figuri ale istoriei.
Thessalonike a avut probabil interacțiuni cu fratele ei, deși amploarea și natura relației lor rămân incerte. Ea avea doar șase sau șapte ani când Alexandru a plecat în campanie împotriva perșilor și avea în jur de 21 de ani când acesta a murit.
Tânăra prințesă pare să fi fost crescută de mama ei vitregă și mama lui Alexandru, Olimpia din Epir. Olimpia a fost o prințesă molossiană din Epir și s-a căsătorit cu Filip al II-lea în anul 357 î.Hr. pentru a asigura o alianță între molossieni și macedoneni.
Regina Macedoniei
Thessalonike a jucat un rol important în peisajul politic al Macedoniei antice în timpul anilor tumultuoși de după moartea lui Alexandru. Viața sa ulterioară a inclus căsătoria cu Casandru, implicarea sa în guvernarea Macedoniei, înființarea orașului Salonic (Thessaloniki) și, în cele din urmă, dispariția sa.
După moartea lui Alexandru cel Mare din anul 323 î.Hr., a urmat o luptă pentru putere între generalii săi, cunoscuți sub numele de Diadochi, pentru a-și impune controlul asupra vastului imperiu pe care legendarul comandant îl construise. Thessalonike a fost căsătorită cu unul dintre acești generali, Cassander, care a devenit o personalitate proeminentă. În calitate de soră a lui Alexandru cel Mare, căsătoria a contribuit la consolidarea pretențiilor de putere ale lui Cassander și la legitimitatea domniei sale.
Thessalonike și Cassander au avut cel puțin trei copii împreună: Filip al IV-lea al Macedoniei, Antipater I al Macedoniei și Alexandru al V-lea al Macedoniei. După ce Cassander a murit în anul 297 î.Hr., i-a revenit lui Thessalonike sarcina de a-i îndruma pe fiii lor spre conducerea Macedoniei.
Potrivit scriitoarei Kris Waldherr, „Thessalonike s-a folosit de învățăturile viclenei sale mame vitrege pentru a-i manipula în avantajul ei pe Filip, Antipater și Alexandru. Dar regina nu era Olimpia, iar moartea i-a vizitat în curând pe toți”.
Filip, fiul cel mare al Thessalonikei, a murit din cauza unei boli, nu la mult timp după ce a devenit rege al Macedoniei. Acesta a fost succedat de către Antipater, dar, potrivit istoricului roman Iustin, Thessalonike a insistat ca el să domnească alături de fratele său Alexandru.
Istoricul Elizabeth Carney teoretizează că Thessalonike a insistat astfel încât să poată co-guverna efectiv prin Alexandru al V-lea ca regent. Oricum ar fi, acest lucru l-a nemulțumit pe Antipater, iar acesta și-a ucis propria mamă. La rândul său, Antipater a fost asasinat de un alt pretendent la tron.
Interesant este că Thessalonike nu a fost singura soră a lui Alexandru cel Mare care a fost ucisă. Celelalte două surori ale sale, Cynane și Cleopatra, au fost și ele ucise.
Legenda sirenei
Legenda povestește despre căutarea de către Alexandru cel Mare a Fântânii Nemuririi, care l-a determinat să dobândească, prin mari eforturi, un recipient care conținea apa nemuririi.
Versiuni ale poveștii sugerează că Alexandru fie a folosit apa pentru a spăla părul surorii sale, acordându-i nemurirea, fie a folosit-o din greșeală pentru a hrăni o plantă de ceapă sălbatică, omițând să o informeze pe Thessalonike de conținutul ei, aceasta consumând-o.
După dispariția lui Alexandru cel Mare, sora sa, copleșită de durere, a încercat să își pună capăt zilelor scufundându-se în mare. Cu toate acestea, în loc să aibă o soartă fatală, ea s-a transformat într-o sirenă, menită să judece marinarii de-a lungul nenumăratelor secole și pe vasta întindere a celor șapte mări.
Fiecare întâlnire cu marinarii avea o întrebare constantă: „Regele Alexandru trăiește?” (greacă: Ζει ο βασιλιάς Αλέξανδρος;). Numai răspunsul corect „El trăiește și domnește și cucerește lumea” (greacă: Ζει και βασιλεύει, και τον κόσμο κυριεύει!) ar liniști-o, permițând navei și echipajului său să navigheze în siguranță pe ape liniștite. Orice alt răspuns i-ar trezi forma furioasă de Gorgonă, hotărâtă să trimită nava și marinarii acesteia în adâncurile mării.
