Un submersibil a descoperit structuri secrete sub apele Antarcticei, apoi a dispărut

Un submersibil a descoperit structuri secrete sub apele Antarcticei, însă, doi ani mai târziu, s-a pierdut sub valurile de gheaţă ale continentului alb.

• În anul 2022, o echipă internațională de oameni de știință a trimis un vehicul subacvatic autonom (AUV) de 6 metri lungime, denumit „Ran”, să traverseze regiunea neexplorată vreodată de sub platoul de gheață Dotson din Antarctica de Vest.
• Studiul rezultat a scos la iveală dinamica complicată care duce la o topire mai rapidă între porțiunile de vest și de est ale platformei de gheață.
• După ce a revenit în zonă în anul 2024 pentru a cataloga modificările aduse platformei de gheață, „Ran” s-a pierdut sub valurile de gheață – un eșec uriaș pentru explorarea acestei zone extrem de importante, afectată de schimbările climatice.

Același lucru este valabil și în cazul topirii gheții din Antarctica, cauzată de schimbările climatice. Din acest motiv, International Thwaites Glacier Collaboration (ITGC) a programat un vehicul subacvatic autonom (AUV) – supranumit „Ran” – să se scufunde în cavitatea platoului de gheață Dotson, situat în apropierea ghețarului Thwaites din Antarctica de Vest.^[sursa]

Submersibilul a descoperit structuri secrete sub apele Antarcticei

Pe parcursul a 27 de zile, submersibilul a parcurs în jur de 1.000 de kilometri, – inclusiv 15 kilometri direct în cavitatea propriu-zisă – pentru a înțelege mecanismele prin care ghețarii se topesc mai rapid în prezența curenților subacvatici puternici și pentru a observa topografia acestui ghețar de o importanță crucială. Experții care au coordonat această misiune au descoperit că atributele părții vestice a platformei de gheață diferă semnificativ de cele ale părții estice, care este mai groasă și, prin urmare, se topește mai încet.

Ran a realizat și hărți de înaltă rezoluție ale părții inferioare a platoului de gheață Dotson, dezvăluind formațiuni neobișnuite de tip lacrimă, platouri de gheață și modele detaliate de eroziune. Rezultatele studiului au fost publicate săptămâna trecută în revista Science Advances.^[sursa]

„Anterior, am folosit date din satelit și carote de gheață pentru a observa cum se schimbă ghețarii în timp. Acum, prin navigarea submersibilului în cavitate, am obținut hărți de înaltă rezoluție ale părții inferioare a gheții. Este ca și cum am vedea fața nevăzută a Lunii.”, a declarat Anna Wåhlin, autorul principal al studiului, într-un comunicat de presă.

Spre deosebire de ghețari, care se sprijină pe uscat, platformele de gheață fac parte din ocean. Acestea acționează ca un fel de contrafort, împiedicând gheața continentală să se scurgă în ocean și să ridice nivelul mării, fiind astfel esențiale pentru ecosistemul polar. Și pentru că aceste platforme se sprijină pe ocean, este posibil să fie accesate din subteran.^[sursa]

Doar pentru că este posibil, nu înseamnă că este și ușor

Submersibilul Ran, lung de 6 metri, a utilizat unde sonore pulsate (sonar multibeam avansat) pentru a cartografia structurile gheții. Totuși, din cauza locației sale subantarctice, Wåhlin și echipa sa nu au putut comunica cu AUV-ul sau urmări mișcările acestuia prin GPS. După 14 misiuni – unele durând câteva ore, altele întinzându-se pe mai mult de o zi – Ran a cartografiat aproximativ 80 de kilometri pătrați de gheață, iar structurile imaginate s-au dovedit a fi mult mai complexe decât anticipase oricine.

„Cartografierea ne-a oferit o multitudine de date noi, pe care trebuie să le analizăm mai atent. Este evident că multe dintre ipotezele anterioare privind topirea ghețarilor sunt insuficiente. Modelele actuale nu pot explica modelele complexe pe care le observăm. Dar cu această metodă, avem o șansă mai mare de a găsi răspunsuri.”, a explicat Wåhlin într-o declarație de presă.

Una dintre descoperirile echipei este că diferențele în rata de topire între părțile estică și vestică ale platoului de gheață Dotson ar putea fi explicate printr-un fenomen cunoscut sub numele de apă adâncă circulantă modificată (mCDW), care apare atunci când apele Oceanului Pacific și ale Oceanului Indian se amestecă cu alte mase de apă locale, influențând astfel platforma de gheață. Aceste date au fost completate de măsurătorile efectuate de Ran asupra acestor curenți subacvatici, precum și de ratele ridicate de topire a fracturilor care traversează ghețarul.

Submersibilul a dispărut sub apele îngheţate

Deși misiunea inițială a echipei era să studieze ghețarul Thwaites din apropiere, mediul s-a dovedit a fi prea dificil de accesat. Totuși, Ghețarul Dotson s-a dovedit a fi candidatul perfect pentru testarea echipamentelor și metodelor, potrivit The New York Times.^[sursa]

Aceste studii au fost realizate în anul 2022, iar echipa s-a întors la începutul acestui an pentru a observa schimbările survenite la nivelul platoului de gheață. Atunci s-au adeverit cele mai mari temeri ale lui Wåhlin și ale echipei sale – Ran nu a mai apărut la punctul de întâlnire stabilit. Echipa suspectează că submersibilul fie a eșuat, fie a devenit ținta unor foci curioase.

„Deși am obținut date valoroase, nu am obținut tot ce speram. Aceste progrese științifice au fost posibile datorită submersibilului unic Ran. Aceste cercetări sunt esențiale pentru a înțelege viitorul stratului de gheață din Antarctica, și sperăm să-l putem înlocui pe Ran pentru a continua această activitate importantă.”, a declarat Wåhlin într-un comunicat de presă.