Cercetătorii au identificat un compus natural care poate distruge bacteria responsabilă de infecții intestinale severe, dar lasă neatinsă o mare parte din Totalitatea microorganismelor care trăiesc într-un anumit loc din organism, în cazul de față în intestin: bacterii, dar și ciuperci și virusuri. În intestinul uman sunt sute de specii, care ajută la digestie, produc vitamine și împiedică microbii periculoși să se instaleze. benefic al intestinului. Deocamdată, compusul a fost testat în laborator și pe șoareci infectați, însă pentru aceste infecții periculoase ar putea exista în curând o variantă de tratament mai țintită.
Bacteria se numește Bacterie care trăiește fără oxigen și formează spori, celule de rezistență ce supraviețuiesc luni întregi pe suprafețe și în spitale. Se găsește în intestinul multor oameni sănătoși, unde restul florei o ține sub control. Tulpinile periculoase produc toxine care atacă peretele intestinului. (C. difficile) și trăiește în mod natural în intestinul multor oameni. În cantități mici, de regulă nu face probleme. Necazul începe când antibioticele care atacă o gamă largă de bacterii strică echilibrul delicat al microorganismelor din intestin. Dezechilibrul îi lasă bacteriei cale liberă să se înmulțească rapid, iar asta poate duce la inflamații intestinale severe, care pot deveni cronice.
Infecțiile cu C. difficile (CDI) se numără printre principalele cauze ale diareei asociate tratamentului cu antibiotice. Toxinele pe care le produce bacteria pot declanșa în intestin inflamații periculoase, care uneori pun viața în pericol. Cum aceste infecții revin frecvent după tratament, oamenii de știință caută metode mai eficiente de a elimina agentul patogen fără să afecteze și mai mult microbiomul intestinal.
O echipă condusă de prof. Rolf Müller, șef de departament și director științific la HIPS, a găsit acum un candidat promițător pentru un medicament îndreptat specific împotriva C. difficile. HIPS, o unitate a Centrului Helmholtz pentru Cercetarea Infecțiilor (HZI), funcționează în colaborare cu Universitatea din Saarland. Rezultatele au fost publicate, după evaluarea altor specialiști din domeniu, în revista npj Antimicrobials and Resistance.
Puternică împotriva C. difficile, aproape fără efect asupra bacteriilor benefice
Compusul se numește argirina B, o substanță antibacteriană naturală care s-a dovedit extrem de eficientă împotriva C. difficile. Important e că a avut o activitate redusă asupra microorganismelor benefice, cele care ajută sistemul digestiv să rămână sănătos.
„Am reușit să demonstrăm că argirina B, un compus natural, este extrem de eficientă împotriva CDI, atât în experimentele de laborator, cât și într-un model de infecție la șoarece, unde reduce semnificativ încărcătura bacteriană”, a declarat dr. Jennifer Herrmann, cercetător principal în departamentul „Produse naturale microbiene” de la HIPS.
„O țintă antibacteriană a argirinelor fusese deja identificată și caracterizată la notoriul Microorganism care provoacă boală și care se transmite în spital, în timpul internării sau al unei proceduri medicale. Astfel de microbi sunt adesea rezistenți la mai multe antibiotice, fiindcă trăiesc într-un mediu în care acestea se folosesc constant. Pseudomonas aeruginosa. Am demonstrat acum că argirina B acționează asupra acestei ținte și la C. difficile, cu o eficacitate deosebit de ridicată. În schimb, argirinele nu au practic niciun efect asupra microorganismelor benefice din tractul nostru digestiv. Prin urmare, microbiomul intestinal ar putea fi protejat în timpul tratamentului cu argirină și readus mai repede la o stare sănătoasă”, a adăugat Herrmann.
Ținta de care vorbește Herrmann poartă numele de factor de elongare G, pe scurt EF-G. E o proteină care intră în joc atunci când bacteria își fabrică propriile proteine: împinge Mica „fabrică” din interiorul celulei care asamblează proteinele. Citește instrucțiunile copiate din ADN și leagă aminoacizii unul câte unul, în ordinea indicată. Fiecare celulă vie are mii de astfel de fabrici., un fel de bandă de asamblare, de-a lungul instrucțiunilor genetice, pas cu pas. Argirina B blochează acest mecanism, producția se oprește, iar bacteria nu mai poate crește.
Aici apare partea care rămâne de lămurit. EF-G se găsește la aproape toate bacteriile, inclusiv la cele benefice din intestin, așa că nu e clar de ce argirina B le lovește doar pe unele. Cercetătorii bănuiesc că diferențe mici în forma proteinei, de la o specie la alta, fac ca anumite bacterii să fie vulnerabile, iar altele nu.
O substanță din sol care rămâne în intestin
Argirinele au fost descoperite inițial în Grup de bacterii din sol care vânează în grup: se deplasează împreună și secretă substanțe cu care descompun alte microorganisme, apoi se hrănesc din ce rămâne. Când hrana se termină, se adună cu zecile de mii și formează corpuri fructifere vizibile cu ochiul liber., microorganisme care trăiesc în sol. Aceste bacterii produc substanțe naturale cu ajutorul cărora atacă alte microorganisme și le folosesc drept hrană.
Activitatea antibacteriană a argirinei B e promițătoare, dar cercetătorii trebuie să stabilească și dacă are proprietățile farmaceutice necesare pentru a deveni medicament. Asta presupune, printre altele, să afle cum se comportă compusul în organism și dacă ar putea avea efecte nedorite.
Un rezultat deosebit de încurajator a reieșit când echipa a urmărit ce s-a întâmplat după ce șoarecii au primit argirina B pe cale orală. Foarte puțin din compus a ajuns în sânge, iar cea mai mare parte a rămas în intestinul gros, chiar acolo unde apar infecțiile cu C. difficile. Cum argirina B se concentrează în intestin, în loc să circule prin tot organismul, riscul de a provoca efecte secundare în alte organe ar putea fi mai mic.
Un posibil răspuns la infecțiile care revin
Una dintre cele mai mari dificultăți în tratarea infecției cu C. difficile e faptul că tinde să revină. Pacienții cu recidive repetate sunt adesea tratați prin transfer de Comunitatea de microorganisme dintr-un loc anume al organismului. Termenul se referă la microbii înșiși; „microbiom” este folosit adesea ca sinonim, dar în sens strict include și genele lor. fecală, numit de obicei transplant de fecale. Procedura urmărește să refacă un echilibru mai sănătos al microorganismelor intestinale, dar poate fi complicată de realizat și neplăcută pentru pacienți.
Un medicament pe bază de argirină ar putea oferi, în cele din urmă, o altă variantă de tratament. Argirina B lovește C. difficile, are un efect redus asupra bacteriilor benefice și, la șoareci, a rămas în cea mai mare parte în intestin. Datorită acestor calități, e o substanță promițătoare pentru un tratament pe care pacienții l-ar putea suporta mai ușor. Un astfel de medicament ar elimina bacteriile dăunătoare fără să afecteze semnificativ restul florei intestinale, adică tocmai echilibrul pe care antibioticele cu acțiune largă îl pot strica. Asta ar putea reduce riscul unor noi infecții și recidive, iar pe unii pacienți i-ar putea scuti de transplantul de fecale.
Până la o eventuală utilizare clinică, argirina B mai are nevoie de cercetări suplimentare. Echipa plănuiește să stabilească doza care produce cel mai puternic efect antibacterian și să testeze compusul pe alte modele experimentale, pentru a afla dacă poate combate și infecțiile recurente cu C. difficile.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Oamenii de știință au descoperit de ce pielea femelelor se vindecă mai repede decât a masculilor
Oamenii de știință ar fi dezlegat un mister vechi de miliarde de ani din evoluția ADN-ului
Oamenii de știință leagă un zahăr neobișnuit din carnea roșie de un risc de diabet cu 63% mai mare
60.000 de muncitori, 18 ani și peste 130 de galerii săpate sub un munte, pentru un reactor care n-a pornit niciodată
