Istoria este adesea o rețea de fire invizibile. Unul dintre cele mai bizare astfel de fire leagă tronul Moldovei de Palatul Moika din Sankt Petersburg, în noaptea în care „Călugărul Nebun”, Grigori Rasputin, a fost în sfârșit oprit. Arhitectul acestui asasinat nu a fost un simplu nobil rus, ci un descendent direct al lui Ștefan cel Mare: Prințul Felix Yusupov.
ADN-ul puterii: de la Scarlat Ghica la moștenitorul Felix Yusupov
Felix Yusupov, născut în anul 1887 și căsătorit cu nepoata ultimului țar (Irina Alexandrovna), purta în el o moștenire românească ramificată. Totul a început după moartea domnitorului muntean Scarlat Ghica. Văduva sa, Luxandra Moruzi, s-a refugiat cu copiii la curtea Ecaterinei cea Mare.
Arborele genealogic este o demonstrație de forță a sângelui nobil:
- Zoe Ghica, fiica lui Scarlat, s-a măritat cu bancherul venețian Pano Maruzzi. Zoe era strănepoata Ruxandrei Mavrocordat și a lui Alexandru Iliaș (fost domn al Moldovei și nepot al lui Alexandru Lăpușneanu). Lăpușneanu, la rândul său, era nepotul direct al lui Ștefan cel Mare.
- Fiica lor, Alexandra Maruzzi, s-a unit cu contele Sergei Sumarkov.
- Elena Sumarkov, nepoata lor, s-a căsătorit cu colonelul Felix Elston.
- Fiul lor, Felix Sumarkov-Elston, a luat-o de soție pe principesa Zenaida Yusupov, dând naștere celor doi frați, Nicolae și Felix Yusupov.
Astfel, cel care avea să curețe Imperiul de influența siberiană era, prin definiție, un „Mușatin” de exil.
Ascensiunea misticului siberian și ura aristocrației
Grigori Rasputin, un țăran din Siberia cu un trecut marcat de scandaluri și alcool, a devenit indispensabil la curtea țarului Nicolae al II-lea dintr-un singur motiv: părea singurul capabil să gestioneze hemofilia moștenitorului Alexei. Pentru țarină, el era un „trimis al lui Dumnezeu”, un profet pur.
Pentru aristocrație însă, Rasputin era o tumoare. Disprețul era alimentat de originea sa umilă și de comportamentul său deșănțat, fiind văzut frecvent în compania prostituatelor la chefuri monstruoase. Influența sa politică ajunsese la un nivel atât de toxic încât, la finele anului 1916, Felix Yusupov și politicianul Vladimir Purișkevici au decis că eliminarea lui este singura cale de salvare a Rusiei.
Noaptea în care moartea a fost refuzată
Invitat la un ospăț în palatul lui Yusupov, Rasputin a consumat vin și prăjituri în care fusese pusă o cantitate de cianură capabilă să ucidă șase oameni. Legenda spune că otrava nu a avut niciun efect. Disperat, Felix a scos pistolul și l-a împușcat în piept.
Creul asasinatului a luat o întorsătură horror: după 30 de minute, când Felix s-a întors să-și ia haina, Rasputin „a înviat”, l-a atacat pe prinț și a încercat să fugă din curte. A fost nevoie de noi focuri de armă, de o bătaie cruntă cu bâte și, în final, de legarea trupului cu funii și aruncarea lui în râul Neva.
Profeția și autopsia: detaliile care confirmă blestemul
Trupul a ieșit la suprafață după trei zile. Autopsia a scos la iveală un fapt șocant: deși otrăvit, bătut și împușcat, Rasputin a murit, tehnic, prin înecare. Mai mult, medicii au observat că mâinile sale erau în poziție verticală, semn că misticul încercase să se dezlege de funii sub apă.
Cu câteva săptămâni înainte, „Călugărul Nebun” lăsase țarului o scrisoare-testament care conținea o distincție chirurgicală:
- Dacă va fi ucis de țărani: familia imperială va domni sute de ani.
- Dacă va fi ucis de nobili (boieri): mâinile lor vor rămâne pătate de sânge 25 de ani, vor fi alungați din țară, iar rudele țarului nu vor mai trăi mai mult de doi ani.
Epilogul unei rase nobile
Profeția s-a împlinit cu o precizie matematică. În mai puțin de doi ani, familia imperială a fost masacrată. Felix Yusupov, deși a supraviețuit în exil, a pierdut totul, exact cum prezisese cel pe care l-a ucis.
Există și ipoteza implicării unui ofițer britanic în complot, din dorința de a menține Rusia în Primul Război Mondial, însă în memoria colectivă rămâne figura prințului româno-rus care a încercat să schimbe destinul lumii printr-o crimă necesară, dar blestemată.
