La cei 8.848 de metri, Muntele Everest este cel mai înalt munte din lume. Dar cum ne-am dat seama de asta? De fapt, cum se măsoară înălţimea munţilor? Cu siguranță nu se fac benzi de măsurare atât de lungi (în plus, cineva ar trebui să fie în vârf pentru a le citi), așa că, haideţi să vedem: cum se măsoară înălţimea unui munte în realitate?
Probabil vă amintiți de lecțiile de matematică în care ați gândit „nu voi folosi niciodată trigonometria în viața reală”. Ei bine, e timpul să vă scoateți raportorul din sertar, deoarece cel mai tradițional mod de a măsura înălțimea unui munte implică cunoștințe de trigonometrie.
Această metodă se numește triangulație și necesită cunoașterea distanței dintre două puncte de pe sol și a unghiurilor dintre aceste două puncte și vârful muntelui.[sursa]
Cum se măsoară înălţimea munţilor
Totuși, înălțimea munților se măsoară de la nivelul mării – care, teoretic, ar trebui să fie același peste tot pe glob. Astfel, pentru a calcula înălțimea unui munte, persoana care efectuează măsurătoarea trebuie să cunoască și altitudinea punctului de observație față de nivelul mării și să ia în considerare curbura Pământului.[sursa]
Când vine vorba de măsurarea unghiurilor, lucrurile trebuie să fie mult mai precise decât cu un simplu raportor din plastic. Aici intervine un teodolit, un instrument optic de precizie asemănător unui telescop, capabil să măsoare atât unghiurile orizontale, cât și pe cele verticale.[detalii]
Având două unghiuri și lungimea unei laturi a „triunghiului”, toate aceste date pot fi introduse în câteva formule trigonometrice (regula sinusurilor și formula lui Heron pot fi utile) și voilà, obțineți înălțimea muntelui.
Totuși, această metodă tradițională, folosită de-a lungul istoriei, nu este neapărat cea mai precisă. De exemplu, atunci când ofițerul britanic Sir Andrew Scott Waugh și echipa sa au măsurat Muntele Everest ca parte a Marelui Studiu Trigonometric, atmosfera Pământului a interferat cu măsurătorile.
Lumina se poate curba în atmosferă, fenomen cunoscut sub numele de refracție atmosferică, datorită variațiilor de densitate a aerului. Acest efect devine mai pronunțat pe distanțe mari și poate face ca obiectele să pară mai înalte sau mai scurte decât sunt în realitate, ceea ce poate duce la măsurători inexacte.
Astăzi, măsurarea înălțimii unui munte folosind GPS-ul este mult mai simplă și considerabil mai precisă. Acest lucru este esențial în cazul Muntelui Everest, deoarece înălțimea sa poate varia – nu din cauza schimbărilor în metodele de măsurare, ci din cauza unor evenimente geologice precum cutremurele.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
