Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg găzduiește cea mai mare colecție de picturi din lume. Cu peste 3 milioane de artefacte, ce datează din Epoca de Piatră până la începutul secolului al XX-lea, muzeul expune capodopere semnate de artiști precum Leonardo da Vinci, Rembrandt și Michelangelo. Cândva reședință a țarilor ruși, Ermitajul a fost prima galerie de artă din Rusia, fondată de Ecaterina cea Mare în anul 1764.

Așezat pe malul râului Neva, Ermitajul nu este doar un muzeu de artă, ci o cronică vie a creativității umane și a istoriei imperiale a Rusiei. Având titlul de cel mai mare muzeu de pictură din lume, acest labirint al artei și istoriei atrage anual peste 5 milioane de vizitatori. Însă dincolo de cifrele impresionante, Ermitajul spune o poveste despre pasiune, putere și supraviețuire.

Muzeul Ermitaj: de la colecție privată la muzeu public

Ermitajul a luat naștere ca un sanctuar pentru colecția privată de artă a Ecaterinei cea Mare (1729–1796). Pasionată de cultura europeană, împărăteasa a achiziționat 225 de tablouri doar în primul deceniu, inclusiv lucrări semnate de Rembrandt și Rubens. Agenții săi au cutreierat licitațiile din întreaga Europă, asigurându-i chiar colecții întregi, precum cea cumpărată în anul 1764 de la negustorul berlinez Johann Ernst Gotzkowsky, care conținea 317 piese – moment ce a marcat nașterea oficială a muzeului.[sursa]

Muzeul Ermitaj
Palatul de Iarnă de la Muzeul Ermitaj

În secolul al XIX-lea, sub domnia țarului Nicolae I (1796–1855), Ermitajul s-a transformat într-un muzeu public, deschizându-și porțile în anul 1852.

După căderea dinastiei Romanov, în anul 1917, muzeul a fost naționalizat, iar colecția sa s-a extins considerabil, pe măsură ce bolșevicii confiscau opere de artă din proprietățile aristocraților. Astăzi, Ermitajul se întinde pe șase clădiri istorice, inclusiv faimosul Palat de Iarnă – o capodoperă barocă ce a servit drept reședință a țarilor.

Palatul de Iarnă – bijuteria Ermitajului

Proiectat de arhitectul italian Francesco Bartolomeo Rastrelli (1700–1771), Palatul de Iarnă este inima complexului Ermitaj. Cele 1.500 de camere, 1.786 de uși și 1.945 de ferestre reflectă opulența imperială, fiind decorate cu stucaturi aurite, coloane de marmură și candelabre de cristal.

• CITEŞTE ŞI:  De unde știm că există ceva dincolo de Universul observabil?

Unul dintre cele mai impresionante spații ale palatului este Scara Iordan, renumită pentru tavanele sale înalte, accentele de foiță de aur și grandoarea arhitecturală, stabilind tonul luxului care definește întregul edificiu.

Printre numeroasele capodopere arhitecturale ale Ermitajului se numără Micul Ermitaj, construit special pentru a găzdui colecția în continuă creștere a Ecaterinei cea Mare, și Clădirea Statului Major General, un impunător edificiu neoclasic care expune artă modernă. Întins pe o suprafață de 719.480 de metri pătrați, muzeul este un veritabil labirint de galerii, explorarea sa completă necesitând zile întregi.

Un caleidoscop al civilizațiilor

Colecția Ermitajului este o mărturie a geniului artistic universal, reunind capodopere de o valoare inestimabilă. Printre piesele sale de rezistență se numără Madonna Litta și Madonna Benois de Leonardo da Vinci, două dintre cele doar 20 de picturi ale maestrului renascentist care au supraviețuit. Cu 24 de lucrări semnate de Rembrandt, inclusiv Întoarcerea fiului risipitor și Danaë, muzeul deține cea mai mare colecție a artistului olandez din afara Țărilor de Jos.

Printre comorile sculpturale se află Băiatul ghemuit al lui Michelangelo, una dintre puținele sale lucrări aflate în afara Italiei, o capodoperă ce surprinde emoția umană brută în marmură. Alte exponate celebre includ Fata cu pălărie roșie de Vermeer și Memoria grădinii de la Etten de Van Gogh, alături de impresionante colecții post-impresioniste și relicve antice – de la aurul sciților siberieni la mumii egiptene.

Secrete, scandaluri și supraviețuire

Moștenirea Ermitajului nu este lipsită de controverse. Ecaterina cea Mare a folosit adesea achizițiile artistice ca instrumente diplomatice, în timp ce, în perioada sovietică, unele dintre cele mai valoroase opere au fost vândute pentru a finanța industrializarea, inclusiv Madonna Alba a lui Rafael, cedată Statelor Unite în anul 1931.

Publicitate
• CITEŞTE ŞI:  Sober Sue, fata pe care nimeni şi nimic nu o puteau face să râdă

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, muzeul a fost evacuat de urgență, curatorii riscându-și viața pentru a transporta peste un milion de opere de artă în Munții Urali. În același timp, subsolul Ermitajului a fost transformat într-un adăpost antiatomic. După război, muzeul a păstrat în secret „arta trofeu” confiscată de la Germania nazistă, inclusiv legendara Comoară a lui Priam din Troia.

Astăzi, în era digitală, Ermitajul îmbină tradiția cu tehnologia. Tururile virtuale au atras milioane de vizitatori în timpul pandemiei, iar proiectele bazate pe inteligență artificială contribuie la digitalizarea colecției. Expozițiile sale combină arta clasică cu inovația modernă – un exemplu fiind integrarea realității augmentate în prezentările dedicate maeștrilor olandezi.

Totuși, muzeul nu este lipsit de provocări: protejarea operelor fragile în fața schimbărilor climatice, tensiunile geopolitice care afectează schimburile culturale internaționale și dezbaterile legate de achizițiile din epoca colonială sunt doar câteva dintre dilemele actuale.[sursa]

Muzeul Ermitaj
Circa 70 de pisici pot fi văzute pe lângă clădirile muzeului

Paznicii neobișnuiți ai Ermitajului: pisicile muzeului

Una dintre cele mai inedite tradiții ale muzeului o reprezintă colonia de peste 70 de pisici care protejează galeriile de rozătoare. Descendente ale unei inițiative din anul 1745 a împărătesei Elisabeta, aceste feline locuiesc în subsolurile Ermitajului, au propriul secretar de presă și sunt celebrate anual în cadrul evenimentului „Ziua Pisicii”. Vizitatorii pot chiar cumpăra suveniruri cu amprentele lor de lăbuțe.

Pentru cei care doresc să descopere această comoară culturală, intrarea în muzeu este gratuită în a treia joi a fiecărei luni. Prioritizarea vizitei în sălile Gold și Diamond este recomandată, iar cei care doresc o experiență completă pot continua explorarea cu o plimbare prin Piața Palatului sau o croazieră pe râul Neva.

„Ermitajul este o comoară mondială. Aparține tuturor”, a afirmat directorul muzeului, Mikhail Piotrovsky. Fie că este explorat la pas prin galeriile sale impresionante sau printr-un tur virtual, Ermitajul invită la o călătorie atemporală, unde pereții săi poartă ecoul poveștilor despre împărătese, revoluții și supraviețuire.

• CITEŞTE ŞI:  Jack Whittaker a câştigat 315 milioane de dolari la loto şi a pierdut tot

Știați că:

  • O imensitate de colecție: Dacă ai petrece doar un minut în fața fiecărui exponat, ți-ar lua aproximativ 11 ani să le vezi pe toate, fără pauze;
  • Palatul de Iarnă: Ermitajul include faimosul Palat de Iarnă, fosta reședință oficială a țarilor ruși, unde s-au scris multe pagini din istoria Rusiei;
  • Pisicile gardiene: Muzeul are o armată de pisici care patrulează subsolurile pentru a ține departe rozătoarele. Aceste pisici au statut oficial și sunt îngrijite cu mare atenție;
  • Tunelurile secrete: Sub complexul muzeal există o rețea de tuneluri și încăperi secrete, unele datând din secolul al XVIII-lea, folosite inițial pentru evacuări și acum pentru depozitare;
  • Muzeul în timpul războiului: În Al Doilea Război Mondial, personalul a rămas în clădire pentru a proteja arta de bombardamente, transformând sălile în adăposturi și continuând să lucreze în condiții extreme;
  • Colecții pierdute și regăsite: După prăbușirea URSS, s-au descoperit opere de artă ascunse care fuseseră considerate pierdute sau distruse, inclusiv capodopere impresioniste;
  • Sala Malachit: Una dintre cele mai spectaculoase încăperi, decorată cu peste două tone de malachit, oferă un spectacol vizual neegalat;
  • Leonardo da Vinci și Rembrandt: Ermitajul găzduiește două dintre puținele picturi ale lui Leonardo da Vinci și cea mai mare colecție de lucrări ale lui Rembrandt din afara Olandei;
  • Originea numelui: Cuvântul „Ermitaj” provine din franceză și înseamnă „loc izolat”, reflectând dorința Ecaterinei cea Mare de a avea un refugiu privat pentru colecția sa de artă;
  • Expoziții itinerante: Pentru a împărtăși bogăția sa culturală, muzeul organizează frecvent expoziții în întreaga lume, aducând capodopere în fața unui public global;

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: