Vincenzo Peruggia s-a nฤƒscut pe 8 octombrie 1881, รฎn Italia, devenind cunoscut pentru furtul celebrei picturi „Mona Lisa” de la Muzeul Luvru, din Paris. Acest furt avea sฤƒ devinฤƒ cel mai mare furt de artฤƒ al secolului al XX-lea.

รŽn anul 1908, Vicenzo Peruggia s-a mutat รฎn Paris. Acolo a obลฃinut un post de muncitor la faimosul Muzeu Luvru. Una dintre sarcinile sale era aceea de a instala sticlฤƒ de protecลฃie peste operele de artฤƒ expuse. Astfel, Peruggia avea acces la unele dintre cele mai cunoscute picturi din istorie, care se aflau pe pereลฃii expoziลฃiilor. Totodatฤƒ, Peruggia putea observa mecanismele de pazฤƒ ลŸi siguranลฃฤƒ care erau menite sฤƒ protejeze preลฃioasele opere de artฤƒ de mรขinile hoลฃilor.

Purtรขnd uniforma sa de la Luvru – un halat alb, Vincenzo Peruggia putea umbla nestingherit prin galeriile muzeului, iar nivelul scฤƒzut de securitate a fฤƒcut posibil furtul care a urmat.

396px Mona Lisa
„Gioconda” sau „Mona Lisa”, de Leonardo da Vinci

Cum a furat Vincenzo Peruggia pictura „Mona Lisa”

Celebra picturฤƒ „Gioconda”, cunoscutฤƒ mai bine ca „Mona Lisa”, a fost realizatฤƒ รฎntre anii 1503-1506 de cฤƒtre marele artist Leonardo da Vinci. Pictura, reprezentรขnd o femeie cu expresie gรขnditoare ศ™i un surรขs abia schiศ›at, este consideratฤƒ a fi cea mai renumitฤƒ operฤƒ din istorie, fiind ลŸi una dintre cele mai valoroase.

รŽn data de 21 august 1911, Vincenzo Peruggia a furat celebra picturฤƒ, stรขrnind mare vรขlvฤƒ รฎn presa internฤƒ ลŸi internaลฃionalฤƒ.

De asemenea, Poliลฃia a demarat o anchetฤƒ uriaลŸฤƒ, fiind interogat tot personalul muzeului. Printre suspecลฃi s-au aflat ลŸi nume celebre, precum scriitorul Guillaume Apollinaire ลŸi bunul sฤƒu prieten, Pablo Picasso.

Prima ipotezฤƒ a poliลฃiลŸtilor a fost aceea cฤƒ hoลฃii s-au ascuns รฎn interiorul muzeului รฎncฤƒ de duminicฤƒ, 20 august 1911, pregฤƒtind lovitura.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  Viaศ›a complexฤƒ de pe Pฤƒmรขnt ar putea fi cu 1,5 miliarde de ani mai veche decรขt am crezut

รŽnsฤƒ dupฤƒ arestarea lui Vincezno Peruggia, acesta a declarat cฤƒ a intrat รฎn muzeu pe 21 august 1911, รฎn jurul orei 07:00, chiar pe uลŸa de acces destinatฤƒ angajaลฃilor. Peruggia purta acelaลŸi halat menลฃionat anterior ลŸi nu se distingea cu nimic de restul angajaลฃilor. „Mona Lisa” era expusฤƒ รฎn Salon Carrรฉ, iar cรขnd nimeni nu se afla รฎn aceastฤƒ galerie, Peruggia a luat tabloul fixat pe perete ลŸi a mers รฎn casa scฤƒrii de serviciu.

Peruggia a รฎnlฤƒturat carcasa de protecลฃie ลŸi rama tabloului, acoperind opera de artฤƒ cu halatul sฤƒu. A ieลŸit apoi, cu valoroasa picturฤƒ sub braลฃ, pe aceeaลŸi uลŸฤƒ pe care a intrat รฎn clฤƒdire. รŽn mod ciudat, nu a atras atenลฃia, deลŸi da Vinci a pictat „Gioconda” pe lemn de plop, cu dimensiunile de 77 cm x 53 cm.

Mai mult decรขt atรขt, niciun angajat al muzeului nu a observat cฤƒ „Mona Lisa” lipseลŸte din galerie. Un vizitator nerฤƒbdฤƒtor sฤƒ priveascฤƒ opera lui da Vinci s-a trezit cu peretele gol รฎn locul รฎn care trebuia sฤƒ fie pictura ลŸi a anunลฃat paza.

Vincenzo Peruggia
Vincenzo Peruggia (dreapta)

Vincenzo Peruggia a ลฃinut „Mona Lisa” doi ani รฎn apartamentul sฤƒu

Dupฤƒ ce a furat pictura, Peruggia a dus-o รฎn apartamentul sฤƒu din Paris. A ลฃinut opera de artฤƒ sub o masฤƒ din bucฤƒtฤƒrie vreme de doi ani. DeลŸi poliลฃiลŸtii i-au percheziลฃionat apartamentul, la fel ca รฎn cazul celorlalลฃi angajaลฃi, aceลŸtia au notat cฤƒ „nu a fost gฤƒsit nimic suspect รฎn apartamentul lui Vincenzo Peruggia”.

Publicitate

Dupฤƒ doi ani, Peruggia a dus pictura รฎn Italia. Acolo a ลฃinut-o รฎntr-un apartament din Florenลฃa pentru o perioadฤƒ de timp. Devenind nerฤƒbdฤƒtor, Peruggia l-a contactat pe Mario Fratelli, proprietarul unei galerii de artฤƒ din Florenลฃa, cฤƒruia i-a spus cฤƒ deลฃine celebra „Mona Lisa” รฎn original. Dorea sฤƒ o vรขndฤƒ.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  Lacoste renunลฃฤƒ la celebrul logo cu crocodil, pe care รฎl รฎnlocuieลŸte cu specii aflate รฎn pericol de dispariลฃie

Fratelli l-a abordat pe Giovanni Poggi, directorul Galeriei de Artฤƒ Uffizi, care a examinat pictura, constatรขnd cฤƒ este autenticฤƒ.

Poggi ลŸi Fratelli au preluat opera de artฤƒ, depozitรขnd-o รฎn siguranลฃฤƒ, dupฤƒ care au anunลฃat Poliลฃia. Peruggia a fost gฤƒsit ลŸi arestat la scurt timp.

Dupฤƒ ce a fost recuperatฤƒ, „Mona Lisa” a fost expusฤƒ รฎn marile oraลŸe din Italia. รŽn anul 1913, pictura a fost returnatฤƒ Muzeului Luvru. DeลŸi pictura era deja celebrฤƒ ลŸi รฎnainte de furt, notorietatea sa a crescut ลŸi mai mult. Toate publicaลฃiile importante din lume au scris despre opera lui da Vinci, la care s-au adฤƒugat ลŸi investigaลฃiile de proporลฃii ale Poliลฃiei.[sursa]

Motivele furtului

Existฤƒ douฤƒ teorii privind motivaลฃia lui Peruggia de a fura celebra picturฤƒ.

Motivul declarat de cฤƒtre Vincenzo Peruggia a fost patriotismul. Conform spuselor sale, a dorit sฤƒ readucฤƒ pictura รฎn Italia, ลฃarฤƒ cฤƒreia i s-ar cuveni de drept sฤƒ deลฃinฤƒ opera lui da Vinci, afirmรขnd cฤƒ „a fost furatฤƒ de cฤƒtre Napoleon”. รŽn timp ce lucra la Muzeul Luvru, Peruggia a aflat cฤƒ รฎmpฤƒratul Napoleon a ordonat furtul multor opere de artฤƒ italiene รฎn timpul Rฤƒzboaielor Napoleoniene. Acesta putea fi considerat un motiv sincer.

Ceea ce nu ลŸtia Peruggia, รฎnsฤƒ, este faptul cฤƒ Leonardo da Vinci i-a dฤƒruit pictura regelui Francisc I al Franลฃei (1515-1547). AลŸadar, a fost un cadou din partea lui da Vinci pentru rege, atunci cรขnd s-a mutat รฎn Franลฃa, pentru a fi pictor la curtea acestuia, undeva รฎn secolul al XVI-lea. Cu circa 250 de ani รฎnainte de naลŸterea lui Napoleon.

A doua teorie scoate din ecuaลฃie patriotismul declarat de cฤƒtre Peruggia. Dacฤƒ era condus de patriotism, Vincenzo Peruggia ar fi donat pictura unui muzeu din Italia. รŽn schimb, a dorit sฤƒ obลฃinฤƒ un profit uriaลŸ de pe urma operei de artฤƒ. Acest lucru rezultฤƒ ลŸi din scrisorile trimise tatฤƒlui sฤƒu, cฤƒruia i-a spus cฤƒ „se va รฎmbogฤƒลฃi dintr-o datฤƒ”.

Adus รฎn faลฃa instanลฃei, Peruggia a simulat nebunia. Spre mirarea multora, motivele sale patriotice au fost luate รฎn seamฤƒ de judecฤƒtor. Vincenzo Peruggia a fost condamnat la doar 1 an ลŸi 15 zile de รฎnchioare. รŽnsฤƒ, fiind vฤƒzut ca un mare patriot รฎn Italia, a fost eliberat dupฤƒ doar 7 luni de detenลฃie.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  Ce se รฎntรขmplฤƒ cu monedele aruncate รฎn Fontana di Trevi, ลŸi ce sumฤƒ uriaลŸฤƒ se adunฤƒ รฎn fiecare zi

Moartea lui Vincenzo Peruggia

Dupฤƒ ce a fost eliberat din รฎnchisoare, Peruggia s-a รฎnrolat รฎn Armata Italiei. รŽn timpul Primului Rฤƒzboi Mondial, Peruggia a fost capturat de trupele austro-ungare, fiind ลฃinut ca prizonier de rฤƒzboi vreme de doi ani. La finalul rฤƒzboiului, a fost eliberat.

Ulterior, Peruggia s-a cฤƒsฤƒtorit ลŸi a avut o fiicฤƒ, pe nume Celestina. S-a รฎntors apoi รฎn Franลฃa, unde a รฎnceput sฤƒ lucreze ca pictor decorator, folosind numele primit la naลŸtere, Pietro Peruggia.

Vincenzo Peruggia a murit pe 8 octombrie 1925, chiar รฎn ziua รฎn care a รฎmplinit 44 de ani. A fost รฎngropat รฎn cimitirul Condรฉ, din Saint-Maur-des-Fossรฉs.

Moartea sa nu a fost intens mediatizatฤƒ, probabil pentru cฤƒ ziariลŸtii nu-l cunoลŸteau dupฤƒ numele de Pietro Peruggia. รŽnsฤƒ, รฎn anul 1947, atunci cรขnd un alt Vincenzo Peruggia a murit รฎn regiunea Haute-Savoie, รฎn urma confuziei create, povestea hoลฃului de artฤƒ a ieลŸit din nou la luminฤƒ.

Abonaลฃi-vฤƒ la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic ลŸi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci cรขnd publicฤƒm articole interesante:

Lฤ‚SAศšI UN MESAJ

Vฤƒ rugฤƒm sฤƒ introduceศ›i comentariul dvs.!
Introduceศ›i aici numele dvs.