Descoperirea unui artefact de bronz în Alaska, în interiorul unei locuințe preistorice de la Capul Espenberg, oferă arheologilor o dovadă rară a contactelor antice dintre Asia de Est și America de Nord. Obiectul, vechi de peste un mileniu și turnat într-o matriță asiatică, reprezintă primul element de acest gen găsit vreodată în regiune, sugerând existența unor rute comerciale preistorice peste Arctica.
O locuință preistorică din Alaska, un obiect îngropat lângă intrarea ei și o origine care pare să nu se potrivească cu locul descoperirii: cercetătorii încă încearcă să înțeleagă cum se leagă toate piesele.
Obiectul din bronz, scos la lumină dintr-o casă preistorică din Alaska, le oferă arheologilor o perspectivă neașteptată asupra unor legături care s-ar fi putut întinde peste Arctica cu secole în urmă. Descoperirea a fost făcută la Capul Espenberg, pe Peninsula Seward din Alaska, în cadrul unor săpături conduse de cercetători afiliați Universității din Colorado. La prima vedere, obiectul părea modest. Abia după ce echipa a înțeles că fusese turnat într-o matriță, descoperirea a căpătat o cu totul altă dimensiune.
Miza acestei descoperiri arheologice din Alaska depășește valoarea obiectului în sine: ea demonstrează că grupurile indigene arctice erau conectate la rețele de schimburi la mare distanță cu mult înainte de explorările europene moderne. Iar ceea ce a atras atenția cercetătorilor nu a fost doar locul în care a apărut obiectul, ci și vechimea lui. Dovezile sugerează că ar fi putut exista vreme de generații întregi înainte de a ajunge în interiorul casei unde a fost descoperit.
Un artefact ascuns sub o locuință inupiată
Artefactul a fost găsit în interiorul unei locuințe vechi de aproximativ 1.000 de ani, asociată cu primii eschimoși inupiați. Casa fusese ridicată pe o creastă de plajă din cadrul Rezervației Naționale Bering Land Bridge. Îngropat sub aproximativ un metru de sedimente, lângă intrare, obiectul a fost observat de Jeremy Foin, doctorand la Universitatea din California, Davis.
Conform comunicatului de presă publicat de Universitatea din Colorado, piesa măsura aproximativ 5 cm lungime și 2,5 cm lățime, cu o grosime de mai puțin de 2,5 cm. Ea este alcătuită din două părți: o bară dreptunghiulară prinsă de ceea ce pare a fi un inel circular rupt.
Forma obiectului i-a făcut pe cercetători să se oprească aproape imediat. O latură este teșită, iar cealaltă ușor scobită — detalii care arată că piesa a fost produsă într-o matriță. Foin a descris mai târziu momentul descoperirii.
„Forma obiectului mi-a atras imediat atenția. După ce am văzut că fusese clar turnat într-o matriță, primul meu gând a fost de neîncredere, urmat rapid de realizarea că găsisem ceva de o importanță potențială deosebită”, a spus el.
Mai vechi decât casa în care a fost găsit
Echipa a recuperat și o bucată mică de piele, înfășurată în jurul secțiunii dreptunghiulare a obiectului. Datarea cu radiocarbon a stabilit că pielea provine din jurul anului 600 d.Hr.
Așa cum a explicat John Hoffecker, de la Institutul de Cercetări Arctice și Alpine al Universității din Colorado, acea dată se referă la piele și nu indică neapărat momentul în care a fost realizat obiectul din bronz în sine.
„Am fost complet uimit. Obiectul pare să fie mai vechi decât casa pe care o excavam cu cel puțin câteva sute de ani.”, a spus Hoffecker.
Cercetătorii nu au stabilit cu exactitate la ce a fost folosit obiectul. Hoffecker și colegul său Owen Mason au explicat că piesa seamănă cu o cataramă de curea și ar fi putut servi inițial ca parte a unui ham sau ca ornament pentru cai. Cei doi au sugerat, de asemenea, că oamenii din Alaska ar fi putut să o reutilizeze ulterior ca element de fixare a hainelor sau ca parte a unor veșminte de ceremonie.
Au existat rute comerciale preistorice prin Strâmtoarea Bering?
Cea mai mare întrebare rămâne cum a ajuns obiectul în Alaska. Mason a afirmat că producția preistorică de bronz este necunoscută în Alaska, ceea ce face improbabilă o origine locală. Echipa consideră că obiectul a fost cel mai probabil fabricat în Asia de Est, printre originile posibile numărându-se Coreea, China, Manciuria sau sudul Siberiei.
Hoffecker a amintit și de regiunile de stepă din sudul Siberiei, unde turnarea bronzului a început cu mii de ani în urmă. Pornind de aici, cercetătorii au prezentat două explicații posibile.
Obiectul ar fi putut călători prin rețelele comerciale de lungă distanță sau ar fi putut ajunge odată cu unii dintre primii eschimoși inupiați, despre care se crede că au migrat în nord-vestul Alaskăi din Siberia vecină în urmă cu aproximativ 1.500 de ani. Mason a oferit însă o altă posibilitate, surprinzător de simplă. Deoarece tehnologia turnării metalelor nu era cunoscută de culturile indigene din America de Nord în acea perioadă, prezența acestui obiect indică un transfer de bunuri sau tehnologie peste Strâmtoarea Bering.
„Probabil era suficient de valoros încât oamenii l-au păstrat de-a lungul generațiilor, transmitându-l din generație în generație.”, a mai completat Mason.
Cu toate acestea, artefactul din bronz nu oferă un răspuns definitiv nici cu privire la modul în care a ajuns în Alaska, nici la felul în care a fost utilizat. În ciuda dimensiunilor sale modeste, obiectul rămâne o dovadă neobișnuită într-o poveste pe care arheologii încă încearcă să o reconstituie. Până la noi descoperiri în regiunea Capului Espenberg, acest mic artefact de bronz rămâne un indiciu fascinant al modului în care rețelele culturale și comerciale din preistorie sfidau distanțele extreme ale Arcticii.
Ce s-a mai descoperit în Istorie & Arheologie?
Generalul SS care a ucis 50.000 de oameni în două zile, dar a ajuns primar și deputat în Germania
Nagasaki nu trebuia să fie a doua țintă a bombei atomice. De ce au murit zeci de mii de oameni într-un oraș de rezervă
Rotirea cadrelor în comunism: un document CIA arată cum îi ținea Ceaușescu cu picioarele pe pământ pe „semi-zeii” din subordine
Din ordinul lui Lenin: adversarii bolșevicilor, expulzați sub deviza „Cine nu este cu noi este împotriva noastră”
