Miruna Preda

57 ARTICOLE
Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității din București, Miruna activează în domeniul geografiei mediului. Interesele sale vizează studiul naturii, al faunei și al relației dintre om și mediul înconjurător. În articolele sale, abordează subiecte legate de geografie, ecosisteme, biodiversitate și protecția mediului, într-o manieră riguroasă și accesibilă.

Articole recomandate:

Hobbiţii sunt reali! Cum arată oraşul de sub pământ

Clima deşertică i-a făcut pe aceşti oameni să dezvolte oraşul de sub pământ. Cei peste 3.000 de locuitori ai oraşului Coober Pedy şi-au construit locuinţe,...

Uimitor! Gerul e atât de puternic, încât a îngheţat şi Marea Neagră

Un fenomen destul de rar a avut loc pe litoral în aceste zile. În porturile din Constanţa, marea a îngheţat aproape de mal. Ultima...

Un cal s-a apropiat de sicriul stăpânului său pentru a-şi lua rămas-bun de la acesta

Prietenia dintre un om şi un animal poate fi uneori atât de strânsă, încât finalul este la fel de dramatic ca în cazul a...

Această familie locuieşte la Polul Nord, într-o casă uimitoare

Fiecare dintre noi avem în minte un proiect cu locuinţa de vis, la care tindem şi pe care ajungem să-l îndeplinim destul de greu....

Un cercetător care a lucrat la NASA susţine că extratereştrii există, iar guvernele ascund acest lucru

Cu toţii ne-am pus la un moment dat una dintre cele mai celebre întrebări: suntem singuri în acest Univers? Deşi nu există dovezi ştiinţifice concrete...

Breaking

23 august 1944, ziua haotică în care destinul României s-a decis într-o singură audiență: „Intru ca om paşnic şi sunt tratat ca un criminal?”

Planul inițial pentru schimbarea alianțelor țării fusese fixat meticulos pentru data de 26 august, la ora 13:00, sub coordonarea atentă a unor politicieni tradiționali care preferau acțiunile precaute. Planul s-a schimbat.

Arheologii au descoperit o fântână etruscă care a fost deschisă în cadrul unui ritual cu ofrande aduse unei zeițe — și „închisă” cu cadavre...

O fântână etruscă veche de 2.500 de ani a fost inaugurată cu statuete feminine și bronzuri rituale. Când a fost scoasă din uz, în interior au ajuns și scheletele a doi adulți.

Străzi înguste, temnițe și ciumă: cum arăta Parisul înainte de bulevardele faimoase de azi

În 1832, o epidemie de holeră a provocat aproape 19.000 de decese la Paris în numai câteva luni. Orașul avea străzi înguste, cartiere foarte dense și o infrastructură sanitară care nu mai ținea pasul cu populația.

De unde vine expresia „de pe vremea lui Pazvante Chioru”. Anii în care Țara Românească a ajuns aproape de nelocuit

Astăzi folosim expresia zâmbind, ori de câte ori vrem să ironizăm ceva prea vechi și prăfuit, ca pe o glumă inofensivă. Însă acum două secole, simpla pronunțare a numelui care a inspirat această vorbă paraliza orașe întregi, forța domnitorii să fugă peste munți și lăsa capitala la cheremul haosului stradal.
spot_imgspot_img