Cel mai vechi muzeu public din lume: Muzeele Capitoline și peste 500 de ani de cultură

Situate în Piazza del Campidoglio, pe vârful Dealului Capitolin din Roma, Muzeele Capitoline revendică un titlu pe care puțini îl pot contesta: cel mai vechi muzeu public din lume. Fondat în 1471, acest complex impresionant a evoluat de la un dar papal la un simbol al umanismului renascentist și al accesului democratic la artă. Cu capodopere precum Lupoaica Capitolină și statuia ecvestră a lui Marcus Aurelius, muzeul oferă o călătorie prin mii de ani de istorie. Dar adevărata sa magie constă în rolul său de deschizător de drumuri, transformând colecțiile private în patrimoniu public.

Un dar papal care a schimbat istoria

Muzeele Capitoline își au originea într-o donație revoluționară. În anul 1471, Papa Sixtus al IV-lea – suveran pontif și conducător al Statelor Papale (9 august 1471 – 12 august 1484), cunoscut pentru construirea Capelei Sixtine și crearea Bibliotecii Vaticanului – a oferit poporului roman patru statui antice din bronz. Printre ele se numărau Lupoaica Capitolină și Spinario (statuia unui băiat care își scoate un spin din picior).

Acest act de filantropie culturală a marcat o schimbare majoră: arta, altădată rezervată elitelor, devenea accesibilă publicului. Totuși, abia în anul 1734, sub Papa Clement al XII-lea, muzeul și-a deschis oficial porțile – un gest fără precedent în Europa.

„Aceasta a fost nașterea muzeului modern. A stabilit un precedent: cultura ca drept, nu ca privilegiu.”, a explicat Dr. Elena Marchetti, istoric de artă roman.^[sursa]

Cel mai vechi muzeu, o capodoperă arhitecturală semnată de Michelangelo

Muzeul este găzduit într-un ansamblu arhitectural la fel de valoros ca și colecțiile sale. În anul 1536, Papa Paul al III-lea l-a însărcinat pe Michelangelo să reproiecteze piața medievală a Capitoliului, aflată în ruină. Rezultatul? Piazza del Campidoglio, o piață trapezoidală flancată de trei palate:

• Palazzo dei Conservatori
• Palazzo Senatorio
• Palazzo Nuovo

Geniul lui Michelangelo este vizibil în pavajul oval și scara monumentală Cordonata, care duce spre piață. Deși a murit înainte de finalizarea proiectului, viziunea sa a fost dusă mai departe de Giacomo della Porta și Girolamo Rainaldi, care au finalizat ansamblul în secolul al XVII-lea.

Astăzi, complexul acoperă 12.900 m², adăpostind 26 de muzee, cu 7 km de galerii pline de artă și artefacte colecționate de papi de-a lungul secolelor.

Capodoperele Muzeelor Capitoline

Lupoaica Capitolină (Lupa Capitolina)

Un bronz din secolul al V-lea î.Hr., înfățișând lupoaica ce îi hrănește pe Romulus și Remus, fondatorii mitici ai Romei. Considerată un simbol național, statuia ar putea, conform unor studii recente, să dateze din Evul Mediu, iar gemenii să fi fost adăugați în perioada Renașterii.

Statuia ecvestră a lui Marcus Aurelius

Amplasată în curtea Palazzo dei Conservatori, acest bronz aurit din anul 176 d.Hr. este singura statuie ecvestră romană care a supraviețuit. A scăpat de distrugere deoarece creștinii medievali au confundat-o cu împăratul Constantin, primul împărat roman convertit la creștinism.

Galul muribund

O copie romană a unui original elenistic din secolul al II-lea î.Hr., care surprinde agonia unui războinic rănit. Statuia l-a impresionat profund pe Lord Byron, care a scris despre ea:

„Văd în fața mea gladiatorul întins…
Se sprijină pe mâna sa – fruntea sa bărbătească
consimte la moarte.”

Venus Capitolina

O sculptură din marmură (sec. II d.Hr.), expusă în Palazzo Nuovo, care o prezintă pe Venus ieșind dintr-o baie.

Bustul lui Commodus ca Hercule

O marmură din secolul al II-lea d.Hr., înfățișându-l pe împăratul Commodus îmbrăcat în piele de leu, cu un par în mână – o posibilă satiră la pretențiile sale divine.

Tabula Iliaca

O tăbliță din marmură (secolul I î.Hr.), ilustrând scene din Iliada lui Homer, asemănătoare unui roman grafic antic.

Sala Filosofilor

Adăpostește peste 80 de busturi ale celor mai mari gânditori ai Antichității, inclusiv un Socrate melancolic, oferind un veritabil „Cine este cine” al filosofiei clasice.

O moștenire vie

Muzeele Capitoline nu sunt doar un tezaur al trecutului, ci și un simbol al accesului universal la cultură. De la primele donații papale la muzeul modern, acest loc a redefinit relația dintre societate și artă, inspirând generații întregi.

Fie că ești pasionat de istoria Romei, de capodopere renascentiste sau de filozofie antică, Muzeele Capitoline rămân un loc în care trecutul prinde viață.

Colosul lui Constantin și moștenirea Muzeelor Capitoline

Muzeele Capitoline găzduiesc rămășițele uneia dintre cele mai impunătoare statui din Roma: Colosul Împăratului Constantin. Statuia originală, realizată între anii 313 și 324 d.Hr., avea aproximativ 12 metri înălțime, iar astăzi vizitatorii pot admira capul, mâna dreaptă și picioarele sale expuse în curtea Palazzo dei Conservatori. Dimensiunea sa impresionantă permite o examinare detaliată, dezvăluind textura pielii, liniile fine și chiar venele sculptate pe fața împăratului.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru a le proteja de bombardamente, multe dintre statuile muzeului au fost ascunse în tuneluri de cale ferată. Astăzi, Muzeele Capitoline își mențin relevanța prin tururi virtuale 3D și prezența activă pe rețelele de socializare, menținând vie legătura dintre trecut și prezent.

Muzeul atrage peste jumătate de milion de vizitatori anual. Prețul unui bilet este de aproximativ 15 euro, iar un tur ghidat de 90 de minute costă în jur de 25 de euro. În apropiere, la doar cinci minute de mers pe jos, se află Forumul Roman și terasa panoramică a monumentului Vittoriano, oferind priveliști spectaculoase asupra Romei.

„Acest muzeu nu este doar despre trecut. Este vorba despre dialog. Atunci când un adolescent își face un selfie cu Marcus Aurelius, aceasta este istoria care vorbește generației Z.”, explică curatorul Luca Esposito.

Controversa acoperirii statuilor

În ianuarie 2016, Muzeele Capitoline au fost în centrul unei controverse internaționale. Cu ocazia vizitei președintelui iranian Hassan Rouhani în Italia, autoritățile au luat o decizie neașteptată: acoperirea statuilor nud, inclusiv a celebrei Venus Capitolina.

Gestul a fost întâmpinat cu critici dure și ridiculizare din partea opiniei publice italiene. The New York Times relata că unele surse sugerau o solicitare din partea delegației iraniene, în timp ce altele indicau excesul de zel al oficialilor italieni.^[sursa]

Un detaliu și mai absurd a fost evidențiat de un ziar local, care nota că pupitrul oficialilor a fost poziționat strategic pentru a evita ca organele genitale ale calului din statuia ecvestră a lui Marcus Aurelius să apară în fotografii.

Decizia nu a fost bine primită nici la nivel guvernamental. Ministrul italian al culturii, Dario Franceschini, a calificat-o drept „de neînțeles”, subliniind că nici el, nici premierul Matteo Renzi nu fuseseră informați în prealabil. La rândul său, Rouhani a dezmințit că ar fi solicitat acoperirea statuilor, lăudând ospitalitatea italiană și sugerând că întreaga discuție fusese amplificată de speculațiile mass-media.

De la piața lui Michelangelo la privirea sfidătoare a Galului Muribund, Muzeele Capitoline rămân un portal către antichitate, dar și o oglindă a căutării noastre atemporale pentru frumusețe și identitate.

La ieșirea din acest muzeu al timpului, deasupra ușii stă inscripția latină „MUSEUM CIVICUM” (Muzeul Civic) – o promisiune respectată de peste 550 de ani: arta aparține tuturor.