Gala Dalí, marea iubire şi muza lui Salvador Dali

Gala Dalí, sau simplu Gala: o femeie misterioasă, o soție puternică, o mamă distantă, o femeie de afaceri de succes și, mai presus de toate, o muză. Multiple roluri, o singură femeie – Gala. De-a lungul vieții, Gala a atras cu ușurință privirile avide ale artiștilor vremii, captivându-i într-un mod fascinant.

Însă rolul care i-a adus cea mai mare recunoaștere și notorietate a fost cel de muză a marelui artist Salvador Dalí. Gala nu a încetat niciodată să-și surprindă soțul, devenind o sursă constantă de inspirație pentru geniul său artistic.

Momentul întâlnirii dintre Gala Dalí și Salvador

Anul 1929 marchează întâlnirea decisivă dintre Gala și Salvador Dalí, momentul care deschide porțile universului dalinian către cea mai importantă sursă de inspirație a artistului. De atunci, Dalí și Gala nu vor mai fi două entități separate, ci un singur tot.

Dalí ajunge să își semneze lucrările cu numele „Gala/Dalí”, eliminând orice dualitate freudiană între masculin și feminin și aducând la capăt căutarea sa după androginitatea perfectă. În Gala, Salvador a găsit acea contopire ideală, acea uniune desăvârșită.^[sursa]

Gala Dalí: origini

Despre originile Galei, pe numele său real Elena Dimitrievna Diakonova, circulă multe povești contradictorii. Unele biografii susțin că s-a născut în anul 1893 la Vieuille, alte surse indică anul 1894 la Bona sau chiar 1895 la McGirk, Kazan sau Moscova.

S-a spus că tatăl ei a murit devreme și că a fost crescută de un tată adoptiv, un avocat bogat, care avea grijă de cei patru copii: Vadim, Nicolai, Gala și Lidia. Într-o altă variantă, tatăl biologic dispare în Siberia în căutarea aurului.

Se spune că Gala nu aprecia numele de „Diakonova”, deoarece în Moscova era asociat frecvent cu evreii, motiv pentru care a sugerat că ar proveni dintr-o familie aristocratică rusă.

Într-o altă versiune, ea ar fi fiica unor țigani chirchizi, care duceau o viață agitată pe malurile râurilor din Urali, în căutarea aurului. Gala a afirmat la un moment dat că tatăl ei adoptiv a abuzat-o sexual, iar mai târziu s-a descoperit că acest „tată adoptiv” era de fapt tatăl ei biologic, iar mama ei a trăit în concubinaj cu un alt bărbat.

Tânără și bolnăvicioasă

Fiind fată la Kazan, Gala nu a avut voie să studieze, însă alte surse afirmă că ar fi urmat cursurile Universității pentru femei din Moscova. Într-o poveste fascinantă din copilăria ei, Gala își amintea cum tatăl ei, un țigan chirchiz, își adăpa caii cu șampanie atunci când găsea aur în râurile înghețate din Siberia.

Fiind un copil bolnăvicios, Gala a fost trimisă de familia sa în Elveția, unde, tratându-se de tuberculoză, l-a întâlnit pe poetul Paul Grindel, care ulterior și-a luat numele de Paul Éluard și a devenit primul ei soț. Cei doi au avut împreună o fiică, Cécile, dar relația dintre Gala și fiica sa a fost mereu distantă și rece.

După al Doilea Război Mondial, împreună cu Éluard, Gala a început să se implice în comerțul cu obiecte de artă, câștigând sume importante. Deși nu era artistă, Gala avea un simț artistic rafinat și o abilitate remarcabilă în afaceri. Alături de Dalí, ea va deveni o negociatoare excepțională, fiind cea care l-a „vândut” pe Dalí într-un mod inovator și profitabil pentru acea epocă.

Gala și Dalí

În cercurile suprarealiste frecventate alături de Éluard, Gala l-a întâlnit pe tânărul Salvador Dalí, cu care s-a căsătorit în anul 1934, după cinci ani de relație. Despre această iubire, scriitorul Luis Romero afirma: „Dalí s-a îndrăgostit de Gala încă dinainte de a o vedea. Era îndrăgostit de iubire, de sine însuși, dorind să se proiecteze în ceva unic, extraordinar. Totul s-a petrecut mai întâi în imaginația sa, iar apoi, prin Gala, această fantezie a prins viață.”

Toate iubirile imaginare ale lui Dalí au devenit reale în persoana Galei. Ea a fost cea care l-a scos din singurătatea în care trăise artistul până atunci.

Gala nu a fost doar partenera de viață a lui Dalí, ci și muza sa supremă. Ea i-a devenit salvarea, ghidul și inspirația. Dragostea nedefinită din copilăria artistului și-a găsit, în cele din urmă, expresia în Gala – muza care s-a eliberat din fanteziile artistului și a luat formă umană. Gala nu doar că a inspirat lucrările soțului său, dar a devenit o parte inseparabilă din opera lui.

Ea apare în tablouri celebre precum The Madonna of Port Lligat, Imperial Monument to the Child-Woman, Gala, The Angelus of Gala, Corpus Hypercubus și Galatea of the Spheres. În aceste lucrări, Gala nu este doar modelul, ci și un subiect care contribuie activ la nașterea artei lui Salvador Dalí.

Gala Dalí a fost mai mult decât soția și muza lui Salvador Dalí; a fost o figură enigmatică și influentă, capabilă să inspire și să modeleze geniul artistic al soțului ei. Cu o viață plină de contradicții și mistere, Gala a navigat cu abilitate între multiple roluri – mamă, femeie de afaceri, parteneră și muzeu – lăsând o amprentă de neșters în lumea artei și în inima lui Dalí, alături de care a construit o legendă.