Un studiu recent oferă informații noi despre rolul creierului ca centru de control esențial și despre originile obezității și diabetului de tip 2. Hormonul insulină joacă un rol-cheie în dezvoltarea obezității, iar sensibilitatea creierului la insulină este strâns legată de creșterea în greutate pe termen lung și de distribuția nesănătoasă a grăsimii corporale.
Ce funcții îndeplinește insulina în creier și cum afectează aceasta persoanele cu greutate normală?
Numărul persoanelor obeze a crescut semnificativ în ultimele decenii, punând o presiune considerabilă asupra celor afectați, a sistemelor de sănătate și a specialiștilor care oferă tratament. Deși se cunoaște de mult timp că insulina influențează metabolismul și sănătatea neurologică, abia recent cercetătorii au început să înțeleagă impactul său direct asupra creierului.
Un studiu realizat de Spitalul Universitar din Tübingen, în colaborare cu Centrul German de Cercetare a Diabetului (DZD) și Helmholtz München, oferă perspective noi asupra mecanismelor care contribuie la apariția diabetului de tip 2 și a obezității, evidențiind rolul creierului ca factor de reglare centrală.[sursa]
Obezitatea, recunoscută ca boală abia din 2020
Deși efectele sale asupra sănătății sunt bine documentate – de la diabet și boli cardiovasculare la cancer – obezitatea a fost recunoscută oficial ca boală în Germania abia în anul 2020. Organizația Mondială a Sănătății a avertizat deja că obezitatea a atins nivel de epidemie, afectând peste un miliard de oameni la nivel global și aproape 16 milioane doar în Germania.
Un indice de masă corporală (IMC) de 30 sau mai mare este considerat semn al obezității, iar alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice sunt adesea indicate drept cauze principale. Cu toate acestea, mecanismele biologice care duc la această boală cronică sunt mult mai complexe.
Sensibilitatea creierului la insulină influențează atât distribuția nesănătoasă a grăsimii corporale, cât și acumularea progresivă a kilogramelor în exces. În studiul lor, Prof. Dr. Stephanie Kullmann și echipa sa de la Spitalul Universitar Tübingen pentru Diabetologie, Endocrinologie și Nefrologie au investigat acest fenomen.
„Descoperirile noastre demonstrează pentru prima dată că chiar și un consum pe termen scurt de alimente ultraprocesate, precum batoanele de ciocolată și chipsurile, poate provoca modificări semnificative în creierul persoanelor sănătoase – modificări care pot sta la baza dezvoltării obezității și a diabetului de tip 2”, a explicat Prof. Kullmann, conducătoarea studiului.[studiu]
În mod normal, insulina are un efect de suprimare a apetitului în creier, contribuind la menținerea unei greutăți corporale sănătoase.
Cum influențează insulina comportamentul alimentar și contribuie la obezitate
La persoanele cu obezitate, insulina nu mai reglează corespunzător comportamentul alimentar, ceea ce duce la rezistența la insulină. „Interesant este că, la participanții noștri sănătoși la studiu, creierul a prezentat o scădere similară a sensibilității la insulină după un aport caloric ridicat pe termen scurt, la fel ca în cazul persoanelor obeze. Acest efect poate fi observat chiar și la o săptămână după revenirea la o dietă echilibrată.”, a explicat Prof. Dr. Stephanie Kullmann.
Kullmann este, de asemenea, director adjunct al departamentului de neuroimagistică metabolică din cadrul Institutului pentru Cercetarea Diabetului și a Bolilor Metabolice (IDM), un partener al Helmholtz München și al Universității din Tübingen.
Prof. Dr. Andreas Birkenfeld, director medical al Medicinei Interne IV, director al IDM și membru al Consiliului DZD, precum și autor principal al studiului, subliniază importanța descoperirilor: „Presupunem că răspunsul creierului la insulină se adaptează la modificările pe termen scurt ale dietei înainte de apariția oricărei creșteri în greutate, favorizând astfel dezvoltarea obezității și a altor afecțiuni secundare.”
Birkenfeld subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine modul în care creierul contribuie la obezitate și alte boli metabolice.
Modificări rapide, efecte de lungă durată
Studiul a inclus 29 de voluntari de sex masculin cu greutate normală, împărțiți în două grupuri. Pe parcursul a cinci zile consecutive:
- Primul grup și-a suplimentat dieta obișnuită cu 1.500 kcal din gustări ultraprocesate și bogate în calorii;
- Grupul de control a menținut aceeași dietă, fără aport caloric suplimentar.
Participanții au fost supuși unor examinări RMN în trei etape: la începutul studiului, imediat după cele cinci zile și la șapte zile după revenirea la dieta normală.
Rezultatele au fost surprinzătoare:
- Primul grup a prezentat o creștere semnificativă a conținutului de grăsime din ficat după doar cinci zile de aport caloric ridicat;
- Sensibilitatea redusă la insulină în creier a persistat și la o săptămână după revenirea la dieta obișnuită – un efect observat anterior doar la persoanele obeze.
Aceste descoperiri sugerează că modificările metabolice induse de o dietă nesănătoasă pot apărea rapid și pot avea efecte de lungă durată asupra creierului, chiar și în cazul persoanelor cu greutate normală.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
