Sindromul Takotsubo este o afecțiune cardiacă instalată brusc, care afectează cel mai adesea femeile aflate în postmenopauză și poate fi declanșată de un stres emoțional sau fizic intens. Responsabil pentru circa 2% dintre suspiciunile de atac de cord — și până la 10% în cazul femeilor —, sindromul este aproape imposibil de deosebit de un infarct clasic în primele momente ale triajului medical.
Persoanele cu sindrom Takotsubo pot prezenta brusc dureri toracice, rezultate anormale la electrocardiogramă și niveluri ridicate ale enzimelor cardiace. Toate sunt semne care pot semăna foarte mult cu un infarct miocardic. Diferența esențială este că sindromul Takotsubo nu implică blocarea arterelor coronare.
Dacă un atac de cord obișnuit seamănă cu o conductă înfundată brusc de un dop de grăsime și cheaguri, în sindromul Takotsubo arterele coronare rămân larg deschise. În schimb, vârful inimii își pierde brusc puterea de contracție și se umflă ca un balon, căpătând forma unei capcane japoneze pentru caracatițe (un vas cu gât îngust numit tako-tsubo), de unde provine și denumirea bolii.
Fiindcă la început cele două afecțiuni pot părea aproape identice, mulți pacienți ajung la o cateterizare cardiacă invazivă înainte ca medicii să poată stabili cauza simptomelor. Practic, pentru a exclude un infarct, medicii sunt nevoiți să introducă de urgență o sondă printr-o arteră de la braț sau picior până în cavitățile inimii — o manevră chirurgicală traumatizantă și nu lipsită de riscuri pentru o persoană aflată deja sub un șoc emoțional sever.
Scorul BioTAK: cum poate o analiză de sânge să evite procedurile invazive
O echipă internațională de cercetători, care a lucrat îndeaproape cu oameni de știință de la universitățile din Zurich și Greifswald, a dezvoltat și a validat un sistem de scoruri diagnostice conceput pentru a identifica sindromul Takotsubo înainte de cateterizarea cardiacă.
Noul instrument, cunoscut sub numele de scorul BioTAK, combină sexul biologic cu mai mulți biomarkeri sangvini asociați cu diferite procese din sistemul cardiovascular. Pentru a stabili ce combinație de biomarkeri oferea cele mai utile informații diagnostice, cercetătorii au folosit inteligența artificială, iar markerii rezultați au fost încorporați într-un instrument de decizie clinică.
Într-un grup de validare independent, format din aproape 1.800 de pacienți suplimentari, scorul BioTAK a identificat sindromul Takotsubo cu o precizie ridicată. Folosind praguri predefinite, sistemul a clasificat corect aproape 90% dintre participanți înainte ca aceștia să ajungă la cateterism cardiac.
„Studiul nostru arată că o combinație simplă de biomarkeri sangvini și sexul biologic poate identifica acești pacienți cu o precizie remarcabilă chiar înainte de cateterismul cardiac”, a afirmat Florian A. Wenzl, coautor principal al studiului la Centrul de Cardiologie Moleculară al Universității din Zurich și la Departamentul de Medicină Radcliffe al Universității din Oxford.
„În același timp, biomarkerii oferă informații despre procesele biologice care disting sindromul Takotsubo de un infarct miocardic clasic”, a adăugat coautorul principal Victor Schweiger, de la Spitalul Universitar din Zurich.
Axa creier-inimă: când șocul emoțional paralizează mușchiul cardiac
Dincolo de valoarea sa diagnostică potențială, scorul BioTAK aduce și informații noi despre biologia sindromului Takotsubo. Doi biomarkeri identificați recent și incluși în scor indică un rol important al așa-numitei axe creier-inimă și sugerează că afecțiunea se dezvoltă prin mecanisme distincte de ateroscleroză.
Una dintre proteine (PAM) semnalează că sistemul nervos a eliberat o cascadă de neuropeptide asociate panicii și anxietății, compuși care contractă brusc vasele de sânge și sufocă temporar mușchiul inimii. Cealaltă proteină (sLOX-1) este legată direct de fragilitatea depozitelor de colesterol de pe artere, cele care se rup în timpul unui infarct clasic. Citite împreună, cele două molecule îi arată medicului o diferență biologică limpede: inima pacientului nu a fost blocată de un cheag mecanic, ci copleșită de o furtună de semnale de stres trimise de creier.
„Prin identificarea căilor de semnalizare legate de răspunsurile la stres, disfuncția cardiacă și stabilitatea plăcilor, scorul BioTAK transformă mecanismele complexe ale bolii într-un instrument practic de diagnostic”, a explicat coautorul principal Thomas Lüscher, de la Institutul Național pentru Inimă și Plămâni de la Imperial College London.
Triajul la camera de gardă: decizii rapide fără explorare invazivă
Cercetătorii au afirmat că scorul BioTAK ar putea deveni un instrument util în evaluarea de urgență precoce a pacienților cu suspiciune de sindrom coronarian acut.
„Scorul BioTAK nu înlocuiește cateterizarea cardiacă atunci când aceasta este necesară din punct de vedere medical. Cu toate acestea, ar putea contribui la orientarea mai eficientă a procedurilor de diagnostic și la evitarea testelor invazive inutile la anumiți pacienți”, a afirmat coautorul principal Christian Templin, director al Departamentului de Medicină Internă B de la Centrul Medical Universitar Greifswald și fondator al Registrului InterTAK.
„Obiectivul nostru este să identificăm pacienții cu sindromul Takotsubo mai devreme și mai fiabil în viitor, dobândind totodată o mai bună înțelegere a mecanismelor patologice care stau la baza afecțiunii.”, a conchis Christian Templi.
Dincolo de eficiența unui algoritm de laborator, noul test sangvin validează o legătură pe care medicina modernă a ezitat multă vreme să o măsoare: puntea organică dintre suferința psihică acută și integritatea fizică a inimii. Când durerea sufletească sau frica paralizează trupul, ele lasă în sânge o semnătură biochimică palpabilă — iar acum, medicii au un instrument precis prin care să o recunoască la timp.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Un fluture care abia îmbătrânește ar putea ajuta cercetătorii să descifreze secretele longevității
Nucleul interior al Pământului ar putea ascunde o stare ciudată a materiei
Consumatorii de cafea au mai puțină grăsime, mai multă masă musculară și diferențe surprinzătoare la hormonii sexuali
Corpul omenesc are o „a doua inimă”, iar menținerea ei în activitate este esențială
