Corpul omenesc are o „a doua inimă”, iar menținerea ei în activitate este esențială

Fiecare pas, fiecare flexare a gleznei, fiecare ridicare pe vârfuri pune în funcțiune o pompă remarcabilă, situată sub genunchi. Mușchii gambei strâng venele din partea inferioară a picioarelor și ajută la propulsarea sângelui în sus, spre inimă. Mecanismul este atât de important pentru circulație, încât gambele sunt uneori descrise drept „a doua inimă” a corpului.

Denumirea este metaforică. Gambele nu pot înlocui organul care bate în piept. Contribuie însă la una dintre cele mai dificile sarcini ale sistemului circulator: întoarcerea sângelui din picioare, împotriva gravitației.

Cum împing mușchii gambei sângele înapoi spre inimă

Inima trimite sângele bogat în oxigen în tot corpul, prin artere. După ce ajunge la picioare, sângele trebuie să se întoarcă prin vene, unde presiunea este mult mai scăzută. Spre deosebire de inimă, venele nu pot genera o forță de pompare puternică.

Aici intervine pompa mușchilor gambei. La mers, la alergare sau la ridicarea pe vârfuri, mușchii din partea posterioară a picioarelor se contractă. Contracțiile comprimă venele din apropiere și împing în sus sângele din interiorul lor.

Valvele mici, unidirecționale, din vene împiedică sângele să curgă înapoi spre picioare între contracții. Fiecare mișcare îl apropie cu încă un pas de inimă.

Ce se întâmplă când pompa nu funcționează bine

Când pompa lucrează corect, ajută la prevenirea acumulării de sânge în picioare. Când nu, pot apărea glezne umflate, dureri la picioare sau o senzație de greutate. Funcționarea deficitară poate contribui și la apariția unor probleme venoase pe termen lung.

Dovezile sugerează că o funcționare deficitară a pompei din gambă poate oferi indicii despre starea generală de sănătate a unei persoane.

Ce arată datele de la Clinica Mayo

Într-un studiu din 2020, cercetătorii au examinat dosarele medicale a 2.728 de adulți care fuseseră supuși unor teste vasculare la laboratorul vascular al Clinicii Mayo din Minnesota.

Persoanele cu funcția de pompare a gambei afectată prezentau un risc mai mare de deces în anii următori. După 10 ani, rata mortalității era de aproximativ 6% în rândul celor cu funcție de pompare normală, față de aproximativ 18% în rândul celor cu funcție afectată.

Asta nu înseamnă că mușchii slabi ai gambei au cauzat direct decesele. O funcție de pompare afectată ar putea fi semnul inactivității fizice, al pierderii masei musculare, al problemelor articulare, al bolilor care afectează nervii sau mușchii ori, în general, al unei stări de sănătate mai precare.

Un studiu mai amplu al aceleiași Clinici Mayo, publicat în 2024, a confirmat legătura. De data aceasta, cercetătorii au examinat aproape 6.000 de pacienți și au constatat că, cu cât pompa din gambă expulza mai puțin sânge în timpul mișcării, cu atât riscul de deces era mai mare. Funcția pompei a fost evaluată prin pletismografie venoasă cu aer, iar pacienții au fost grupați în funcție de fracția de ejecție a pompei gambei Cei cu cea mai slabă funcție a pompei aveau un risc de mortalitate de peste două ori mai mare decât persoanele ale căror gambe pompau sângele eficient.

Și acest studiu a fost observațional. Nu dovedește că exercițiile pentru gambe prelungesc viața cuiva, iar oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin asocierea.

Cum se activează pompa

Activarea acestei pompe este simplă. Mersul pe jos rămâne cea mai ușoară metodă: fiecare pas contractă mușchii gambei și ajută la deplasarea sângelui în sus. Alergarea, urcatul scărilor și ridicarea repetată pe vârfuri activează același mecanism.

Persoanele care lucrează la birou ar trebui să evite să rămână într-o singură poziție ore întregi. Asociația Americană a Inimii recomandă ridicarea de pe scaun și câțiva pași cel puțin o dată pe oră.

Când ridicarea nu e posibilă, mișcarea gleznelor în sus și în jos sau ridicarea călcâielor, cu degetele rămase pe podea, poate activa mușchii gambei.

Nici statul nemișcat pentru perioade lungi nu este neapărat mai bun: fără mișcare, mușchii nu strâng venele în mod eficient. Câțiva pași, mersul pe loc sau ridicarea și coborârea călcâielor pot menține pompa activă.

Exercițiile fizice regulate pot contribui și la menținerea forței gambei odată cu înaintarea în vârstă. Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână — mersul rapid, de pildă —, împreună cu activități de întărire musculară în două sau mai multe zile.

Umflarea persistentă sau durerea bruscă, roșeața ori senzația de căldură la un singur picior nu ar trebui puse pur și simplu pe seama statului pe loc. Pot fi simptome ale unui cheag de sânge și cer evaluare medicală.

Ce arată studiile despre mușchiul solear și glicemie

Mișcarea gambei poate oferi beneficii care depășesc circulația sângelui.

Într-un mic studiu din 2022, cercetătorii au testat o mișcare efectuată din poziția așezat, care activează mușchiul solear, un mușchi profund al gambei, capabil să lucreze perioade lungi fără să obosească.

În timpul „flotării pentru mușchiul solear”, persoana ține pe podea partea din față a fiecărui picior și ridică și coboară repetat călcâiele. Cercetătorii au descoperit că aceste contracții susținute au crescut consumul de energie al mușchiului și au ajutat organismul să proceseze glucoza și grăsimile după masă.

Un studiu pilot publicat în 2025, care a implicat doar 10 persoane cu prediabet, a constatat că efectuarea mișcării pe parcursul unui test de toleranță la glucoză de două ore a redus creșterea glicemiei cu aproximativ o treime, comparativ cu statul nemișcat.

Participanții au executat însă mișcarea pe perioade îndelungate, nu doar câteva repetări, iar ambele studii au fost de mică amploare.

Câteva ridicări de călcâie sub birou nu pot înlocui mersul pe jos, exercițiile pentru întregul corp sau tratamentul medical necesar. Rezultatele oferă totuși încă un motiv pentru a nu rămâne nemișcat ore întregi.

Gambele nu adăpostesc, literalmente, o a doua inimă. Dar de fiecare dată când se contractă, îi oferă celei adevărate un ajutor prețios.

Merită să știe și alții asta?

Votează dacă ți-a plăcut articolul.

DA NU