Ce a provocat inundațiile fulgerătoare din Nepal? Și de ce experții se tem că o a doua inundație este „iminentă”?

Viiturile care au ucis cel puțin 380 de oameni și au lăsat aproximativ 1.500 de dispăruți în Nepal și Tibet au fost provocate de prăbușirea unei porțiuni dintr-un ghețar din Himalaya, nu de un cutremur, cum indicaseră rapoartele inițiale. Forța impactului a fost atât de mare încât a generat un semnal seismic echivalent cu magnitudinea 5,2, potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS).

Primul indiciu că ceva nu era în regulă a apărut miercuri, la ora 08:37, ora locală, când pământul a început să se cutremure de-a lungul frontierei dintre Nepal și China, la nord de Kathmandu. Rețeaua automată de detectare a agenției a raportat un cutremur cu magnitudinea 4,4. Evaluarea a fost revizuită într-un comunicat emis în aceeași seară, conform The Nwe York Times.

Semnalul, a precizat agenția, venise dintr-o „prăbușire glaciară și o curgere de aluviuni”, nu dintr-un cutremur tectonic, iar inundațiile catastrofale din aval fuseseră provocate doar de prăbușire. Reclasificat, evenimentul a fost înregistrat cu magnitudinea 5,2 — o măsură a forței cu care gheața și rocile au lovit fundul văii, nu a vreunei mișcări subterane.

Ce arată imaginile din satelit

Un studiu inițial al imaginilor de la Planet Labs a arătat că o porțiune mare din capătul inferior al unui ghețar s-a desprins la o altitudine de aproximativ 5.200 de metri și a căzut circa 1.200 de metri până pe fundul văii, adunând roci și resturi pe parcurs. Din compararea imaginilor de dinainte și de după dezastru a reieșit că secțiunea desprinsă avea o lățime de aproximativ 600 de metri. Ghețarul se află pe versantul nordic al vârfului Langtang Lirung (7.227 m), unul dintre cei mai înalți munți din masivul Langtang, la nord de Kathmandu.

Cercetătorii consideră că, probabil, a avut loc în același timp și o alunecare de teren, care a creat o cascadă mortală de rocă și gheață. Aceasta a măturat versantul muntelui și s-a revărsat în râul Lhende, un afluent al râului Bhote Koshi, care curge din China în Nepal, adesea prin chei adânci.

Forța uriașă a prăbușirii a topit gheața, iar pe parcurs torentul a antrenat și alte sedimente îmbibate cu apă, a declarat Daniel Shugar, geolog la Universitatea din Calgary și membru al grupului științific care investighează prăbușirea. Asta ar putea explica volumul imens de apă văzut revărsându-se pe văile înguste de munte.

Adrian McCallum, glaciolog și inginer polar la Universitatea din Sunshine Coast, a declarat că dezastrul prezintă caracteristicile unei inundații provocate de revărsarea unui lac glaciar, în care apa provenită din topirea ghețarilor se acumulează în spatele unui baraj natural format din rocă și gheață, înainte de a-l sparge. Astfel de fenomene sunt cunoscute în literatura de specialitate drept GLOF (glacial lake outburst flood).

„Pe măsură ce ghețarii se topesc și se retrag, gheața se transformă în apă, iar apa este reținută în spatele unor baraje naturale de morene; însă, atunci când aceste baraje cedează, cantități uriașe de apă pot fi eliberate în vale, măturând tot ce le stă în cale”, a spus McCallum.

Un val cu 193 km/h care a parcurs văile în câteva minute

În Tibet, la aproximativ 20 de kilometri nord-est de punctul de trecere a frontierei Rasuwagadhi cu Nepalul, masa de gheață și rocă a barat temporar râul. Când bariera a cedat, a eliberat o inundație puternică în aval.

Valul — o cascadă de apă, gheață pulverizată și rocă — „a parcurs primii 22 de kilometri cu o viteză medie de 193 de kilometri pe oră”, a declarat Jeffrey Kargel, cercetător principal la Planetary Science Institute, un institut non-profit. Cu alte cuvinte, 22 de kilometri în 6 minute și 50 de secunde.

Apa s-a revărsat în râul Bhote Koshi și a trecut în Nepal în jurul orei 09:00, ora locală, apoi a continuat spre râul Trishuli, unde nivelul a crescut cu până la nouă metri în doar o jumătate de oră.

Ruth Gamble, istoric de mediu și director al La Trobe Asia la Universitatea La Trobe, a afirmat că inundația s-a comportat „ca un tsunami interior”, parcurgând aproape 170 de kilometri în josul văii Bhote Koshi până în centrul Nepalului, de-a lungul unui traseu folosit și de turiștii care călătoresc între Kathmandu și Lhasa.

Districtul Rasuwa, lovit fără să fi plouat

Autoritățile au fost luate prin surprindere pentru că nu plouase, potrivit relatărilor presei locale. Unii locuitori au ignorat avertismentele timpurii ale vecinilor tocmai fiindcă pericolul nu semăna cu inundațiile musonice cu care erau obișnuiți.

„Majoritatea oamenilor consideră că viiturile sunt cauzate de precipitații abundente, dar în Nepal și Tibet, la fel ca în multe alte regiuni de munte înalt, acestea pot rezulta și dintr-o serie complexă de pericole, inclusiv alunecări de teren (și) avalanșe”, a spus Liz Stephens, profesoară de meteorologie la Universitatea din Reading. Complexitatea acestor fenomene face ca avertizarea timpurie să fie deosebit de dificilă, a adăugat ea, conform CNN.

Valul a înghițit localități, drumuri și poduri de-a lungul zonei de frontieră. Districtul Rasuwa, situat imediat la sud de graniță, a suferit cele mai grave pagube, iar inundația a ajuns și în Nuwakot și Dhading, mai jos pe cursul râului. Cel puțin 19 poduri și aproximativ 40 de kilometri de drumuri au fost distruse, iar infrastructura hidroenergetică avariată a lăsat unele zone fără electricitate.

De ce autoritățile avertizează asupra unei a doua inundații

Atât Nepalul, cât și China au avertizat asupra unor noi riscuri de inundații în Himalaya, întrucât două lacuri formate de o parte și de alta a frontierei dintre cele două țări amenință să se spargă.

Experții evaluează dacă resturile aduse de inundație au blocat temporar râul Trishuli, într-o porțiune îngustă, formând un baraj natural, a declarat Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Integrată a Munților (ICIMOD), cu sediul în Nepal. Un astfel de blocaj poate crea un pericol secundar dacă apa acumulată este eliberată brusc.

„Având în vedere că un blocaj persistă în amonte, la granița dintre Nepal și China, autoritățile avertizează că o a doua inundație este iminentă”, a declarat Qianggong Zhang, șeful departamentului de riscuri climatice și de mediu din cadrul ICIMOD. El a adăugat că au fost emise ordine de evacuare pentru punctul de trecere a frontierei Gyirong, cunoscut și ca portul Jilong, situat de-a lungul graniței dintre Nepal și Tibet.

Al doilea lac s-a format ceva mai la nord, la confluența râurilor Chhochen Khola și Purepu Tsangpo. Ministerul chinez al Resurselor de Apă a estimat că, în dimineața zilei de 27 august, acesta conținea aproximativ 2 milioane de metri cubi de apă și se revărsa deja. În următoarele trei zile ar urma să primească încă 3 milioane de metri cubi — echivalentul a aproximativ 1.200 de bazine olimpice —, ceea ce creează un risc ridicat de rupere a barajului natural și de nou val în aval, inclusiv spre Gyirong. Debitul maxim este preconizat în jurul datei de 1 septembrie.

Prognozele privind precipitațiile pentru săptămâna viitoare vor agrava amenințarea, au afirmat mass-media de stat chineze, citând ministerul. „Volumul de apă continuă să crească, la fel și riscul”, a declarat Zhu Jinfeng, cercetător în cadrul departamentului de hidrologie al ministerului, pentru postul de televiziune de stat CCTV.

Cât a contribuit încălzirea globală

Oamenii de știință au avertizat că este prea devreme pentru a spune în ce măsură schimbările climatice au contribuit la prăbușirea propriu-zisă.

Ghețarii din întreaga regiune Hindu Kush-Himalaya, care se întinde pe teritoriul Afganistanului, Pakistanului, Indiei, Chinei, Nepalului, Bhutanului, Myanmarului și Bangladeshului, au pierdut gheață cu 65% mai repede între anii 2011 și 2020 decât în deceniul anterior, iar ghețarii din Nepal au pierdut aproape o treime din volumul lor de gheață în aproximativ trei decenii. Rata de topire din regiune s-a dublat din anul 2000, potrivit unor cercetări recente, ceea ce prezintă riscuri enorme pentru cei aproape 2 milioane de oameni care locuiesc în aval.

Observațiile prin satelit au arătat condiții neobișnuit de calde și un strat redus de zăpadă în jurul ghețarului înainte de prăbușire, expunând mai multă gheață goală, deși cercetătorii nu au stabilit încă o legătură directă cu dezastrul din această săptămână.

Prăbușirile de ghețari și alunecările de teren sunt fenomene complexe, care pot avea o serie de cauze, dar schimbările climatice joacă adesea un rol important, spun oamenii de știință. Nepalul este vulnerabil la dezastrele climatice pe măsură ce planeta se încălzește: situat într-o regiune care se încălzește rapid, găzduiește mii de ghețari care se topesc și se destabilizează odată cu creșterea temperaturilor, iar versanții stâncoși devin tot mai puțin solizi și mai instabili.

Wouter Buytaert, profesor de hidrologie la Imperial College London, a afirmat că, deși cauzele exacte ale acestui dezastru sunt încă în studiu, el a fost „exact genul de eveniment declanșat de schimbările climatice”. „Încălzirea globală micșorează ghețarii, crescând probabilitatea ca aceștia să se rupă”, a spus Buytaert.

De unde a venit atâta apă — întrebarea la care cercetătorii încă nu au răspuns

Oamenii de știință spun că mai sunt încă multe de stabilit: ce s-a întâmplat exact și ce a făcut ca inundațiile să fie atât de mortale.

„Ceea ce este greu de înțeles sunt volumele gigantice de apă pe care le vedem în aceste videoclipuri absolut îngrozitoare”, a spus Buytaert.

Este „pur și simplu o cantitate de apă uluitor de incredibilă. A afla de unde a venit acea apă este, de fapt, probabil cel mai dificil aspect din toată această situație.”, a spus Shugar.

Un sistem de avertizare timpurie, după modelul celui pentru tsunami

Nader Naderpajouh, directorul departamentului de management de proiect al Universității din Sydney, a declarat că dezastrul ar putea determina introducerea unor sisteme de avertizare timpurie similare celor dezvoltate după tsunamiul din Oceanul Indian din 2004, întrucât acumularea de apă în spatele unui baraj glaciar poate fi uneori detectată înainte de ruperea acestuia.

„Astfel de comunicări și pregătiri pot salva vieți și pot reduce impactul la scară largă”, a afirmat el.

Merită să știe și alții asta?

Votează dacă ți-a plăcut articolul.

DA NU