Blestemul mumiei: oamenii cumpără şi vând rămășițe mumificate online, iar acestea îi pot expune la riscuri ascunse

Blestemul mumiei nu e o vrajă supranaturală, ci un risc real pentru sănătate: expunerea la mucegaiuri periculoase și la alți agenți patogeni care se ascund în mormintele antice. Potrivit unui studiu publicat în revista de specialitate International Journal of Cultural Property, noul comerț cu rămășițe mumificate pe rețelele sociale a atins o popularitate îngrijorătoare, iar multe dintre ele prezintă semne că ar putea adăposti ciuperci potențial letale.

Cercetătorii au analizat 128 de postări online și anunțuri de licitație cu rămășițe mumificate. Dintre acestea, 122 erau mumii umane. Restul: o pisică, un ibis, un biban, un șoim, încă o pasăre nespecificată și un craniu de primat. Lipsa unor reglementări vamale stricte transformă expedierea acestor artefacte biologice într-un risc direct de sănătate publică, deoarece coletele circulă adesea deghizate ca simple obiecte de decor.

La vânzare: capete, mâini, picioare și un singur corp întreg

Un singur anunț oferea o mumie umană întreagă. Părțile izolate ale corpului, precum mâinile și picioarele, apăreau în 27 de anunțuri, iar capetele intacte, în 21.

În total, 66 de mumii includeau capete aflate în diferite stadii de conservare și integritate, printre care câteva capete micșorate — „tsantsas” — realizate de poporul Shuar, „vânători de capete”, din Peru și Ecuador.

Ce boli ascunde „blestemul mumiei”? Colonizarea microbiană și riscurile nevăzute

Autorii studiului au observat semne vizibile de colonizare fungică în 13 dintre anunțuri. „Cu toate acestea, nu se poate sublinia îndeajuns faptul că toate rămășițele mumificate care prezintă țesuturi moi supraviețuitoare vor avea un anumit grad de colonizare microbiană, deși aceasta nu este întotdeauna vizibilă cu ochiul liber”, au scris cercetătorii.

44 dintre mumiile listate proveneau din Egipt și alte 21 din America de Sud. Multe sunt, probabil, rezultatul unor tradiții antice de îmbălsămare și au stat, prin urmare, ani mulți în condiții de depozitare instabile.

Asta sporește șansele ca în rămășițele mumificate să fie prezenți microbi patogeni. Vânzătorii, au constatat autorii studiului, nu oferă însă de obicei informații despre manipularea în condiții de siguranță.

„Apariția internetului, în special a rețelelor sociale, a amplificat traficul internațional și a stimulat cererea pentru elemente unice de patrimoniu cultural, inclusiv mumii umane și animale”, a explicat autoarea principală, dr. Kirsty Squires, într-un comunicat.

„Cu toate acestea, aceste rămășițe conservate prezintă riscuri pentru sănătate și biosecuritate, datorită toxicității metodelor de îmbălsămare și/sau condițiilor de depozitare suboptimale care pot favoriza dezvoltarea microbiană. Cercetarea noastră a relevat că rămășițele mumificate vândute online prezintă semne de biodeteriorare, însă vânzătorii nu oferă nicio îndrumare privind siguranța, ceea ce sugerează o conștientizare limitată sau o ignorare deliberată a pericolelor.”, a completat dr. Squires.

Acest risc chimic provine din faptul că metodele istorice de conservare foloseau frecvent substanțe toxice, precum arsenicul, mercurul sau plumbul, ale căror reziduuri rămân active secole la rând.

Precedentul de la Cracovia: 10 morți după deschiderea unui mormânt regal

Pentru a sublinia pericolele acestui comerț, cercetătorii amintesc un episod din 1973: dintre cei 12 specialiști în conservare care au deschis mormântul regelui Casimir al IV-lea Jagiellon, la Cracovia, 10 au murit în decurs de câteva săptămâni. Casimir murise în 1492, iar corpul lui se deteriorase vreme de aproximativ 500 de ani. Se crede că decesele au fost cauzate de sporii ciupercii Aspergillus.

Inhalați, sporii de Aspergillus sunt de obicei inofensivi, dar pot provoca complicații mortale la persoanele cu sistemul imunitar compromis. Tot ei au fost identificați drept adevăratul agent al morții lordului Carnarvon, survenită la doar câteva luni după ce acesta finanțase descoperirea mormântului lui Tutankhamon, în anii 1920.

Riscul ajunge la curieri și la funcționarii vamali

Prezentată în mod senzaționalist de presa mondială drept „blestemul mumiei”, moartea bogatului binefăcător ar putea, de fapt, să ofere lecții vitale despre riscurile biologice asociate cumpărării și vânzării de rămășițe mumificate pe internet.

Potrivit autorilor studiului, expedierea acestor colete, în țară și peste hotare, extinde riscurile asupra lucrătorilor din depozite, a curierilor și a funcționarilor vamali și duce totodată agenți patogeni periculoși dincolo de granițe.

„Atâta timp cât aceste tranzacții necontrolate continuă să aibă loc, atât cei vii, cât și cei morți sunt expuși riscului”, au scris cercetătorii.

În definitiv, demitizarea modernă a «blestemului mumiei» arată că pericolul nu stă în incantații străvechi, ci în comerțul neavizat care ignoră normele elementare de biosecuritate.

Merită să știe și alții asta?

Votează dacă ți-a plăcut articolul.

DA NU