Mulți oameni apelează la o ceașcă de cafea cel puțin o dată pe zi, iar beneficiile și riscurile pentru sănătate ale consumului regulat de cafeină îi interesează pe cercetători de multă vreme.
Într-un nou studiu publicat în jurnalul științific European Journal of Nutrition, cercetătorii au urmărit în mod specific relația dintre cafea și metaboliți (substanțele chimice produse de procesele naturale ale organismului), markerii cardiometabolici (indicatori ai sănătății inimii și ai glicemiei) și hormonii sexuali, precum testosteronul.
Echipa, condusă de cercetători de la Universitatea din Oulu, din Finlanda, a constatat că persoanele care consumă mai multă cafea tind să aibă mai puțină grăsime stocată în organism și o masă musculară scheletică mai mare (mușchii implicați în mișcare), deși valorile indicelui de masă corporală (IMC) sunt, în general, similare.
Analiza s-a bazat pe datele a 2.264 de participanți cu vârsta de 46 de ani. Obiceiurile de consum de cafea și o serie de indicatori de sănătate au fost măsurate într-un singur moment: studiul nu i-a urmărit pe voluntari pe o perioadă îndelungată.
Amprenta hormonală diferă între bărbați și femei
Ceea ce a ieșit însă cel mai mult în evidență a fost analiza hormonilor sexuali.
La bărbați, consumul mai ridicat de cafea a fost asociat cu un profil glucoză-insulină mai bun, cu concentrații mai mari de testosteron total și disponibil și cu niveluri mai ridicate de globulină de legare a hormonilor sexuali (SHBG), proteina care transportă hormonii sexuali prin sânge în organism.
La femei, asocierile au fost mai slabe: consumul mai mare de cafea s-a corelat cu niveluri mai ridicate de SHBG și cu o cantitate mai mică de hormoni androgeni disponibili, un grup de hormoni sexuali care include testosteronul.
„Cafeaua este consumată de milioane de oameni în fiecare zi, și totuși știm surprinzător de puține lucruri despre modul în care aceasta interacționează cu metabolismul și hormonii noștri. Ceea ce a ieșit în evidență în constatările noastre a fost o amprentă hormonală distinctă care nu a dispărut nici măcar după ce am luat în considerare indicele de masă corporală (IMC) și factorii legați de stilul de viață, mai multe dintre aceste asocieri diferind între bărbați și femei.”, a declarat nutriționistul Luca Verroest, de la Universitatea din Oulu.
Consumul mai mare de cafea, asociat cu niveluri mai mici de BCAA
Pe lângă celelalte constatări, cercetătorii au descoperit că un consum mai ridicat de cafea era asociat și cu niveluri mai scăzute de aminoacizi cu lanț ramificat (BCAA). Prezența unui număr prea mare de astfel de elemente constitutive ale proteinelor în fluxul sanguin a fost asociată anterior cu o sănătate metabolică mai precară.
„Corelațiile inverse dintre consumul de cafea și BCAA-urile circulante, atât la bărbați, cât și la femei, sunt deosebit de demne de remarcat”, au scris cercetătorii în articolul publicat.
„Deși BCAA-urile sunt aminoacizi esențiali implicați în căi cheie de semnalizare metabolică, nivelurile cronic ridicate sunt puternic asociate cu rezistența la insulină, diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, steatoza hepatică și riscul crescut de hipertensiune.”
Rezultatele sugerează un beneficiu metabolic, dar cauzalitatea rămâne nedemonstrată
În ansamblu, rezultatele indică o asociere între consumul de cafea și un profil metabolic și hormonal distinct, dar nu arată că băutura produce aceste diferențe; căile hormonale ar putea explica parțial relația observată.
„Grupurile cu un consum obișnuit mai ridicat de cafea au prezentat o compoziție corporală mai slabă, corelată invers cu nivelurile de BCAA circulante la ambele sexe, și au fost asociate în mod independent cu un profil hormonal specific fiecărui sex, care ar putea fi relevant din punct de vedere metabolic, în special la bărbați”, au scris cercetătorii.
De la îmbunătățirea stării de spirit până la creșterea colesterolului, efectelor cafelei li s-a dedicat mult timp de cercetare. Iar cum băutura conține peste 1.000 de compuși bioactivi, mai sunt multe de descoperit.
Intervin, de asemenea, numeroase variabile: modul în care cafeaua este prăjită sau preparată, cantitatea consumată zilnic, factorii genetici individuali și factorii legați de stilul de viață, cum ar fi fumatul, pot contribui fiecare într-un fel sau altul.
De aceea, datele suplimentare sunt întotdeauna binevenite — precum cele furnizate de acest studiu — pentru o imagine mai clară a efectelor reale ale cafelei asupra organismului.
Pasul următor pentru această analiză ar fi testarea concluziilor pe o perioadă mai lungă, pentru a observa influența pe care obiceiurile de consum de cafea ar putea-o avea în timp.
„Sunt necesare studii longitudinale și de intervenție viitoare pentru a stabili cauzalitatea și a identifica compușii bioactivi derivați din cafea implicați”, au scris cercetătorii.
Până atunci, rezultatele descriu mai degrabă un profil metabolic și hormonal asociat consumului de cafea decât un efect demonstrat al acesteia asupra organismului. Diferențele observate între femei și bărbați, precum și relațiile cu masa musculară, grăsimea corporală și BCAA-urile oferă însă direcții clare pentru cercetări care să testeze dacă aceste asocieri se mențin în timp.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Corpul omenesc are o „a doua inimă”, iar menținerea ei în activitate este esențială
„Nicio țară nu este protejată”: fenomenele El Niño au fost mai intense în ultimii 40 de ani decât în cei 1.000 de ani anteriori
Persoanele care trăiesc până la 100 de ani transmit copiilor lor un avantaj surprinzător în ceea ce privește sănătatea
Organele fără de care corpul uman poate supraviețui — și prețul plătit pentru fiecare în parte
