Aflată sub paralela de 54 de grade sud, exact acolo unde civilizația se termină și lasă loc vânturilor de gheață din Antarctica, Ushuaia își revendică mândră titlul de cel mai sudic oraș din lume. Însă, dincolo de pinguini, ghețari și turism extrem, capitala provinciei argentiniene Țara de Foc ascunde un detaliu uluitor pentru istoria noastră: a fost explorată, cartografiată și transformată într-un imperiu al aurului de către un român. Julius Popper este aventurierul care a bătut monedă proprie la capătul lumii și a lăsat în Anzi denumiri românești care există și astăzi.
Ushuaia: cum arată viața în orașul de la „Capătul Lumii” (Fin del Mundo)
Ushuaia este situat într-o largă baie pe coasta sudică a Insulei Mari din Ţara de Foc, mărginită la nord de lanțul muntos Martial și la sud de Canalul Beagle. Este singurul municipiu din departamentul Ushuaia, având o suprafață de 9.390 km2.
Localitatea a fost fondat la 12 octombrie 1884, de Augusto Lasserre și se află pe malurile Canalului Beagle, înconjurat de lanțul muntos al ghețarului Martial. Pe lângă faptul că este un centru administrativ, este și un port industrial ușor și un punct turistic. Ushuaia este situat la aproximativ 1.100 de kilometri de Peninsula Antarctică și este unul dintre cele cinci orașe recunoscute internațional ca porți de acces spre Antarctica.
Cuvântul Ushuaia provine din limba yaghan: ush și waia („golf” sau „cove”) și înseamnă „golf adânc” sau „golf la fund”. Actul de creare a subprefecturii în 1884 citează numele „Oshovia”, una dintre numeroasele variante ortografice ale cuvântului. Numele său este pronunțat „u-sua-ia” (pronunția spaniolă: [uˈswaja]). Locuitorii săi se numesc „ushuaiense”.
Focurile indienilor Yaghan și adevărata origine a Țării de Foc
Primii locuitori ai Ushuaia au fost popoarele indigene selk’nam (sau ona) și yaghan (sau yámana), care au ajuns în Ţara de Foc acum aproximativ 10.000 de ani. Selk’namii trăiau în partea nordică a insulei, iar yaghanii în partea sudică, unde se află acum Ushuaia. Cele două popoare au avut conflicte frecvente între ele. Yaghanii erau cunoscuți pentru adaptarea lor la mediul rece și umed, purtând doar un strat de grăsime de focă și aprinzând focuri pentru a se încălzi. De aici vine și numele de „Ţara de Foc”, dat de exploratorii europeni care au observat fumul de pe țărm.
În secolul al XIX-lea, când „înconjurarea Cornului” însemna înfruntarea unor vijelii feroce ce lăsau zeci de vase naufragiate pe maluri, personaje faimoase precum Charles Darwin și Richard Henry Dana au ajutat la descrierea primejdiei și a măreției unui țărm unde câțiva indieni – „indieni canoe” – trăiau cu pește, scoici și focurile care îi încălzeau. După cum spuneam, aceste focuri, văzute de pe mare de către primii exploratori europeni, au dat numele arhipelagului.
Din anumite puncte de vedere, este o continuare a Patagoniei, dar arhipelagul Țara de Foc are o identitate proprie ca fiind „cel mai depărtat colț al Pământului” – în cuvintele colonistului Lucas Bridges.
Cum a fost fondat Ushuaia
Ushuaia a fost fondat informal de misionarii britanici, după sondaje britanice anterioare, cu mult înainte ca reprezentanții sau cetățenii argentinieni să ajungă acolo permanent. Primul stabiliment european a fost o misiune a Societății Moravene, fondată în anul 1869. În anul 1870, comodorul Augusto Lasserre a stabilit o subprefectură navală în Ushuaia, care a fost recunoscută oficial ca oraș în anul 1884.
Doi ani mai târziu, în anul 1896, guvernatorul Ţării de Foc, José María Sobral, a inaugurat primul oficiu poștal din Ushuaia, care a fost și primul din sudul Argentinei.
Atracții turistice în Ushuaia: ce poți vizita la porțile Antarcticii
Ushuaia este o destinație turistică populară, datorită peisajelor sale naturale, faunei sălbatice și istoriei sale.
Puține localități din lume pot egala priveliștile incredibil de frumoase ale orașului Ushuaia către ghețurile bătute de vânturi de pe Canalul Beagle, sub fundalul vârfurilor glaciare ale Munților Martial. Puține pot întrece istoria epocii explorărilor europene, care nu s-au terminat nici acum. Și niciuna nu poate egala poziția la antipozi, unde drumurile lumii se sfârșesc și unde începe, într-un fel, frontiera Antarcticei.
Unele dintre atracțiile sale sunt:
- Parcul Național Ţara de Foc: este un parc ecologic de umedaluri, cu pinguini, păsări frigate și peisaje naturale, rezerve naturale, păduri, pâraie și vederi spectaculoase. Parcul a fost creat în anul 1960 și are o suprafață de 630 km2. Aici se poate vizita și Trenul de la Capătul Lumii, o replică a vechiului tren al prizonierilor care transporta lemne din pădure;
- Farul Les Eclaireurs: cunoscut și sub numele de farul de la capătul lumii, este un far situat pe o mică insulă în Canalul Beagle, la 11 km de Ushuaia. A fost construit în anul 1920 și este încă în funcțiune. Farul este accesibil prin excursii cu barca, care oferă și oportunitatea de a vedea leii de mare, foci și pinguini;
- Muzeul de la Capătul Lumii: este un muzeu care expune animale locale și marine, care este foarte interesant. Muzeul a fost fondat în anul 1979 și are o colecție de peste 10.000 de piese, inclusiv obiecte istorice, arheologice, etnografice și naturalistice. Aici se pot vedea și machete ale navelor care au explorat regiunea, cum ar fi Beagle, Endurance și Yelcho;
- Estancia Harberton: este cea mai veche fermă din Ţara de Foc, fondată în anul 1886 de Thomas Bridges, un misionar britanic care a învățat limba yaghan și a scris primul dicționar al acesteia. Ferma este situată la 85 km de Ushuaia și este încă deținută de familia Bridges. Aici se pot face plimbări cu cai, vizita o grădină botanică, un muzeu de oase de balene și o colonie de pinguini.
De ce i se spune „capătul lumii”
Ushuaia este supranumit capătul lumii din mai multe motive. În primul rând, este cel mai sudic oraș din lume, situat la marginea continentului sud-american, aproape de Antarctica. În al doilea rând, este un loc izolat, departe de alte orașe mari și cu un climat rece și vântos. În al treilea rând, este un loc cu o istorie bogată și dramatică, care include colonizarea europeană, genocidul popoarelor indigene, înființarea unei închisori și explorarea Antarcticii. Toți acești factori fac din Ushuaia un loc unic și fascinant, care merită vizitat.
Deși marketingul turistic argentinian continuă să promoveze puternic Ushuaia drept Fin del Mundo, realitatea geografică recentă arată altfel. Localitatea chiliană Puerto Williams, situată și mai la sud, pe cealaltă parte a Canalului Beagle, a fost ridicată oficial la rang de oraș, furând astfel titlul de «cel mai sudic oraș al planetei».
Julius Popper: „Conchistadorul” român care a extras aur din Patagonia
Românul care a explorat Țara de Foc se numește Julius Popper. Acesta a fost un inginer, explorator, cartograf, aventurier și inventator care a descoperit aur în sudul Patagoniei și a creat un adevărat imperiu în această regiune îndepărtată.
Pentru activitățile sale de exploatări aurifere, cartografiere, colonizare și organizare civică a Țării de Foc, determinante pentru definitivarea situației geo-politice până în prezent, a fost supranumit „Conchistadorul român al Patagoniei”.
Popper a bătut monedă în această regiune și a emis mărci poștale cu numele său. De asemenea, a întocmit harta zonei sudice a Țării de Foc, dând denumiri românești unor locuri, precum: râul Ureche, munții Lahovary, Manu și Rosetti, râul Rosetti, Cordiliera Carlos I al Romaniei, lacul Broşteni sau Punta Sinaia.
În concluziile prezentate de el, Popper afirmă: „Ținând cont de caracterul general al țării (Țara de Foc), înclin să cred că viitorul său este reprezentat de două industrii importante. Prima dintre ele, cea mai productivă, constă în exploatarea zăcămintelor aurifere și va servi pentru introducerea celei de-a doua, mai pozitivă și fecundă, care este creșterea ovinelor”.
La 6 ani de la începuturile expediției în Țara de Foc, în anul 1893, Popper a fost implicat într-un proces în care martorii acuzării erau reprezentanți sus-puși ai protipendadei politice argentiniene și în care acuzatul, Julius Popper (care tocmai planificase să efectueze o călătorie la Polul Sud și se găsea într-un stadiu avansat de pregătire) demascase activități ilegale și imorale ale înalților funcționari din Țara de Foc.
🗺️ Fact-box: harta „românească” de la capătul lumii
| 🇷🇴 Toponim românesc | 💡 Tip relief & context istoric |
| Munții Lahovary, Manu și Rosetti | Vârfuri montane botezate după marii oameni politici și diplomați români ai vremii. |
| Râurile Ureche și Rosetti | Cursuri de apă cu denumiri românești, integrate oficial în hărțile Argentinei. |
| Cordiliera Carlos I al României | Lanț muntos denumit astfel ca un omagiu direct adus Regelui Carol I. |
| Lacul Broșteni | Lac cu o rezonanță pur românească, fixată direct în inima Țării de Foc. |
| Punta Sinaia | Promontoriu numit în amintirea celebrei reședințe regale de pe Valea Prahovei. |
Julius Popper a fost găsit mort în data de 6 iunie 1893, în casa sa de pe strada Tucumán nr. 373 din Buenos Aires, la vârsta de 36 ani. Medicul oficial care a făcut autopsia a stabilit drept cauză a decesului un stop cardiac, dar dispariția lui prematură a stârnit multe controverse.
Astfel, omul care a emis timbre românești la mii de kilometri de casă și a botezat râurile și munții Patagoniei după personalități de la București a devenit o legendă închisă într-un mare mister istoric: a fost un stop cardiac, o sinucidere sau asasinatul perfect, orchestrat de mafia aurului pe care el însuși o stârnise?
