Prea multă sare nu lovește doar în tensiunea arterială. Tot mai multe dovezi sugerează că poate afecta și memoria, gândirea și starea emoțională. Consumul ridicat de sare e deja o problemă majoră de sănătate publică din cauza legăturii cu hipertensiunea, iar posibilele efecte asupra creierului fac cu atât mai importantă căutarea unor modalități de a limita pagubele.
Cercetătorii din Japonia au găsit o pistă promițătoare într-un compus derivat din soia, numit LPC70. La șoarecii hrăniți cu multă sare, compusul a oferit protecție atât împotriva hipertensiunii, cât și a problemelor de memorie. Deocamdată, el a fost testat doar pe animale.
Cercetări anterioare constataseră că, la șoareci, ingredientul ar putea reduce hipertensiunea și problemele cognitive asociate unei diete bogate în sare. Noul studiu a căutat explicația și a descoperit că LPC70 influențează semnale chimice importante din creier și din rinichi.
Hormonii locali care țin tensiunea în echilibru
În centrul cercetării stau Substanțe asemănătoare hormonilor, produse din acizi grași în aproape toate țesuturile. Acționează aproape de locul unde apar și intervin în inflamație, durere, febră și tensiunea arterială., molecule de semnalizare pe care organismul le produce dintr-un acid gras, Acid gras omega-6 prezent în membranele celulelor. Organismul îl ia din alimente precum carnea și ouăle sau îl produce din alți acizi grași.. Ele funcționează în mare măsură ca niște hormoni locali și ajută la reglarea unor funcții esențiale în tot corpul.
În sistemul cardiovascular, prostaglandinele contribuie la controlul tensiunii arteriale, pentru că echilibrează dilatarea și constricția vaselor de sânge. În creier, rolul lor e mai complicat. În funcție de receptorii pe care îi activează, pot declanșa semnale care fie protejează celulele nervoase, fie alimentează procese dăunătoare, care pot afecta memoria, gândirea și reacțiile emoționale.
LPC70 este o formă de Lecitină din care s-a îndepărtat unul dintre cei doi acizi grași, de obicei cu ajutorul unor enzime. E folosită ca emulgator în industria alimentară. din soia în care Fosfolipid cu un singur acid gras, obținut din fosfatidilcolină, principala componentă a lecitinei. reprezintă peste 70% din Grăsimile din care sunt construite membranele tuturor celulelor. O parte a moleculei atrage apa, iar cealaltă o respinge.. Experimentele anterioare arătaseră că LPC70 ar putea ameliora hipertensiunea indusă de sare și dificultățile cognitive, însă mecanismele responsabile nu fuseseră pe deplin lămurite, mai ales felul în care compusul influențează semnalizarea prostaglandinelor.
Ca să lămurească aceste mecanisme, o echipă condusă de profesorul Akihiro Mouri și de dr. Hisayoshi Kubota, primul autor al studiului, ambii de la Universitatea de Sănătate Fujita, a colaborat cu dr. Kazuhiro Kagotani, de la Tsuji Oil Mills și Universitatea Mie. Cercetătorii au urmărit cum influențează LPC70 aceste căi de semnalizare la șoarecii hrăniți cu o dietă bogată în sare. „Studiul nostru a pornit de la un proiect de cercetare în colaborare cu Tsuji Oil Mills Co., Ltd, o companie care dezvoltă ingrediente alimentare de origine naturală”, a precizat prof. Mouri. Rezultatele au fost publicate pe 14 mai 2026 în revista Neurochemistry International.
Mai puțin sociabili, mai uituci, dar nu mai anxioși
Cum era de așteptat, șoarecii hrăniți cu multă sare au făcut hipertensiune. Efectele nu s-au oprit însă la inimă și vase.
Pe deasupra, animalele au devenit mai puțin sociabile și au recunoscut mai greu obiectele pe care le mai întâlniseră, semn al unor probleme de memorie. În schimb, mișcările lor obișnuite și La animalele de laborator, semne asemănătoare anxietății, cum ar fi evitarea spațiilor deschise sau luminoase ori mișcarea redusă într-un loc nou. nu s-au schimbat substanțial. Tiparul sugerează că sarea în exces a perturbat selectiv funcțiile cognitive și sociale mai complexe, fără să afecteze comportamentul în ansamblu.
Când cercetătorii au adăugat LPC70 în hrana animalelor, mai multe dintre aceste efecte s-au atenuat. Tensiunea s-a îmbunătățit, iar șoarecii s-au descurcat mai bine la testele de interacțiune socială și de memorie pentru recunoașterea obiectelor. Rezultatul i-a făcut pe cercetători să caute explicația în rinichii și în creierul animalelor.
În rinichi temperează, în creier restabilește
În rinichi, dieta bogată în sare a crescut expresia a două componente ale semnalizării prin prostaglandine: Enzimă care transformă acidul arahidonic în prostaglandine și se activează mai ales în inflamație. Antiinflamatoarele precum ibuprofenul o blochează. și receptorul EP3 al prostaglandinei PGE2. Amândouă pot contribui la hipertensiunea asociată excesului de sare. LPC70 a redus aceste creșteri, ceea ce sugerează că ajută la corectarea modificărilor din semnalizarea renală care pot interfera cu reglarea normală a tensiunii.
În cortexul prefrontal, regiunea creierului esențială pentru gândire, memorie și comportament social, răspunsul a fost altul. Aici, sarea în exces a scăzut expresia receptorului DP1 al prostaglandinei PGD2, implicat în semnalizarea protectoare și antiinflamatoare din creier. LPC70 a restabilit expresia acestui receptor fără să modifice DP2, un alt receptor, asociat cu efecte potențial dăunătoare asupra celulelor nervoase.
Distincția contează, fiindcă sugerează că LPC70 nu se limitează să amplifice sau să înăbușe în bloc toată activitatea prostaglandinelor. Compusul poate favoriza selectiv căile de semnalizare care protejează creierul, ceea ce ar putea explica de ce memoria și comportamentul social al șoarecilor s-au îmbunătățit.
Mai puțin acid arahidonic, totuși mai multe prostaglandine
Echipa a dat și peste o schimbare neașteptată, legată de acidul arahidonic, din care organismul produce prostaglandinele. Șoarecii hrăniți cu exces de sare aveau mai puțin acid arahidonic în circulație. Și totuși, când primeau LPC70, nivelurile prostaglandinelor derivate din el, inclusiv PGE2 și PGD2, creșteau. Rezultatul, aparent contradictoriu, sugerează că LPC70 ar putea ajuta organismul să folosească mai eficient acidul arahidonic disponibil atunci când consumul de sare e ridicat.
Pe ansamblu, răspunsul e coordonat, dar extrem de selectiv. În rinichi, LPC70 pare să suprime modificările de semnalizare asociate hipertensiunii, iar în creier restabilește semnalizarea legată de protecția împotriva inflamației și a leziunilor. Efectele compusului depind, așadar, de organ și de receptorii prostaglandinelor pe care îi reglează.
De la șoareci la oameni, un pas încă nefăcut
Pe scurt, la șoareci sarea în exces a făcut mai mult decât să crească tensiunea: le-a slăbit memoria și i-a făcut mai puțin sociabili. Compusul din soia a atenuat aceste efecte, fără să stimuleze sau să blocheze în bloc semnalele chimice implicate. A acționat diferit în funcție de organ. În rinichi pare să fi temperat semnalele care pot contribui la creșterea tensiunii, iar în creier a restabilit semnalele care protejează celulele nervoase de inflamație și leziuni.
Rezultatele sugerează că LPC70 ar putea deveni, în cele din urmă, un ingredient adăugat în alimente pentru a reduce o parte dintre efectele sării asupra sănătății. Ar putea susține sănătatea inimii, a vaselor și a creierului, mai ales la persoanele care consumă multă sare.
„Studiul nostru lămurește rolul LPC70 în semnalizarea PG și pune bazele unor viitoare cercetări clinice și intervenții alimentare menite să reducă declinul cognitiv asociat hipertensiunii și să promoveze îmbătrânirea sănătoasă la nivel global”, a concluzionat prof. Mouri.
Deocamdată însă, rezultatele vin exclusiv din experimente pe animale. Rămâne ca studiile clinice suplimentare să stabilească dacă aceleași beneficii apar și la oameni.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Nucleul Pământului eliberează tot felul de materiale ținute captive încă de la nașterea planetei
Celulele care ar trebui să ne protejeze creierul ar putea contribui la declinul cognitiv
Alimentele ultraprocesate, asociate cu posibile semne ale unor accidente vasculare cerebrale fără simptome
Greutatea unui bebeluș la naștere poate dezvălui cum se va descurca la școală peste câțiva ani
