De aproape 20 de ani, oamenii de știință știu că undele electrice lente și sincronizate din creier, specifice somnului profund, joacă un rol esențial în formarea memoriei. Totuși, mecanismul exact al acestui proces a rămas un mister. Până acum.
Un grup de cercetători de la Charité – Universitätsmedizin Berlin, într-un studiu publicat în revista Nature Communications, oferă o explicație fascinantă. Conform acestora, undele lente fac ca neocortexul, centrul memoriei pe termen lung, să devină extrem de receptiv la informații.[studiu]
Această descoperire deschide calea către tratamente inovatoare pentru sprijinirea memoriei, prin stimulare externă.[sursa]
Cum se formează amintirile permanente?
Pe parcursul somnului profund, creierul „reia” evenimentele zilei, transferând informațiile din hipocamp, acolo unde sunt stocate temporar, către neocortex, responsabil de memoria pe termen lung. Undele lente, oscilări sincronizate ale tensiunii electrice din cortex, sunt esențiale pentru acest proces. Aceste fluctuații, care apar cu o frecvență de aproximativ o dată pe secundă, pot fi măsurate cu ajutorul electroencefalografului (EEG).
„De ani de zile știm că aceste oscilații sprijină formarea memoriei.”, a explicat prof. Jörg Geiger, director al Institutului de Neurofiziologie din cadrul Charité și coordonator al studiului.
„Am descoperit că intensificarea artificială a undelor lente îmbunătățește memoria. Totuși, până acum, nu înțelegeam exact ce se întâmplă în creier, din cauza dificultății de a analiza fluxurile de informații neuronale.”, a adăugat Geiger.
Ce se întâmplă în creier în timpul somnului profund?
Pentru a clarifica acest mecanism, echipa lui Geiger a utilizat țesut cerebral uman intact, extrem de rar, prelevat de la 45 de pacienți care au suferit intervenții neurochirurgicale pentru epilepsie sau tumori cerebrale.
Folosind o metodă avansată numită tehnica multipatch, cercetătorii au simulat undele lente specifice somnului profund și au măsurat răspunsurile neuronale. Aceștia au descoperit că undele lente influențează puterea conexiunilor sinaptice dintre neuroni, crescând receptivitatea acestora.
„Sinapsele funcționează la capacitate maximă imediat după ce tensiunea electrică crește de la un nivel scăzut la unul înalt.”, explică Franz Xaver Mittermaier, cercetător la Charité și autor principal al studiului.
Această sincronizare perfectă, spun experții, este cheia formării memoriei: în acele momente scurte de receptivitate ridicată, informațiile sunt transferate eficient în memoria pe termen lung.
Somnul profund îmbunătățește memoria
Descoperirile deschid noi perspective pentru tratarea tulburărilor de memorie, în special la vârstnici sau în cazul afecțiunilor cognitive ușoare. Echipe de cercetare din întreaga lume lucrează deja la metode de influențare a undelor lente din timpul somnului, folosind stimulare electrică subtilă sau semnale acustice.
„Până acum, aceste metode au fost dezvoltate prin încercare și eroare, un proces lent și ineficient. Înțelegerea sincronizării perfecte a undelor lente ne oferă pentru prima dată posibilitatea de a dezvolta metode țintite pentru sprijinirea memoriei.”, a explicat Geiger.
Undele lente, cunoscute și sub numele de oscilații delta, sunt fluctuații electrice caracteristice somnului profund. Acestea joacă un rol esențial în procesele cognitive, dar pot apărea și în afara somnului, fiind asociate cu anumite boli sau tulburări.
Noua cercetare confirmă că aceste oscilații nu doar că sprijină formarea memoriei, ci și oferă o fereastră precisă de timp în care creierul este cel mai receptiv—o descoperire cu implicații profunde pentru neuroștiință și medicină.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
