Aproape un caz de depresie din patru ar putea fi legat de un factor mai puțin cunoscut decât genele sau traumele: modificările ritmului circadian, adică ale ceasului intern de 24 de ore al organismului.
Depresia poate fi agravată de numeroși factori, dar o nouă cercetare, publicată în revista British Journal of Psychiatry, sugerează că ritmul circadian ar putea juca și el un rol important. Forma descrisă de autori, așa-numita „depresie circadiană”, este un subtip emergent și, tocmai de aceea, nu figurează încă în DSM-5, manualul după care specialiștii în sănătate mintală diagnostichează afecțiunile psihiatrice.
Pentru studiu, cercetătorii au analizat date clinice și genetice de la peste 10.000 de oameni cu depresie din Australia, participanți la Australian Genetics of Depression Study, un proiect științific de amploare care examinează factorii ce influențează boala. Printre ele se aflau și informații raportate chiar de participanți. Unele priveau decalajul social, adică nepotrivirea dintre ceasul intern al cuiva și programul său social. Altele priveau sezonalitatea, adică cât de mult variază starea de spirit de la un anotimp la altul. Restul informațiilor priveau somnul și starea de veghe:
- dacă punctul mediu al somnului, adică momentul de la jumătatea lui, cădea mai târziu decât ar fi fost de așteptat;
- dacă persoanele erau „păsări de noapte”;
- cât de obosite se simțeau dimineața;
- dacă aveau somnolență excesivă în timpul zilei.
După analiza datelor, cercetătorii au constatat că 23% dintre participanți prezentau un subtip circadian de depresie. Rezultatele susțin „validitatea și potențiala utilitate clinică a unui subtip circadian de depresie ca profil clinic”, au scris autorii în studiu.
Un ceas intern ieșit din sincron
Cercetătorii consideră că depresia circadiană este distinctă de forma tradițională a bolii. O caracterizează perturbarea ritmului circadian, situația în care ceasul intern de 24 de ore al organismului nu mai este sincronizat cu mediul exterior.
Potrivit lor, persoanele cu depresie circadiană au ciclurile somn-veghe perturbate, sunt mai puțin active în timpul zilei, au puțină energie și iau în greutate în timpul episoadelor depresive. Tind să facă depresie la o vârstă mai timpurie și sunt mai predispuse la „trăsături de tip bipolar”, inclusiv la manie.
Un ceas desincronizat poate trage după el somnul și starea de spirit
Ceasul intern ajută la coordonarea somnului, a stării de vigilență, a eliberării hormonilor și a metabolismului, a explicat Thea Gallagher, doctor în psihologie, profesor asociat clinic la NYU Langone Health și co-prezentatoare a podcastului Mind in View. „Când acest ritm nu mai este sincronizat cu viața noastră de zi cu zi, poate perturba somnul și procesele biologice care susțin starea de spirit”, a spus ea.
Gallagher a descris și un „ciclu care se autoalimentează”: somnul perturbat îngreunează reglarea emoțiilor și implicarea în viața de zi cu zi, în timp ce depresia poate face somnul și rutinele și mai neregulate.
Potrivit lui W. Christopher Winter, neurolog și medic specialist în medicina somnului la Charlottesville Neurology and Sleep Medicine, fenomenul e des întâlnit în domeniul său și a atras recent multă atenție în dezbaterea despre ora de vară. „Deși unii ar putea prefera mai multă lumină seara, cercetările susțin covârșitor adoptarea permanentă a orei de iarnă, datorită luminii naturale mai bune de dimineață. Acest lucru are un impact enorm asupra sănătății psihologice și a depresiei”, a spus el.
Iar perturbarea ritmului circadian nu pare să fie doar un factor de risc pentru depresie: potrivit lui Winter, ea poate afecta și tulburările de atenție, și alte probleme medicale.
Winter a subliniat că perturbarea ritmului circadian nu e totuna cu simpla lipsă de somn și că efectele ei sunt probabil mai pronunțate. „Cred că se poate spune fără teama de a greși că un program de somn constant, chiar dacă durata e puțin insuficientă, face mai puțin rău decât șapte-opt ore perfecte de somn după un program complet haotic”, a explicat el.
Nocturni, mai des femei și cu simptome mai severe
Depresia circadiană nu este încă un diagnostic oficial, așa că nu are nici simptome stabilite. Studiul a scos totuși la iveală câteva aspecte care pot indica această formă a bolii, și nu alta.
Pacienții cu depresie circadiană erau mai frecvent „păsări de noapte” și sufereau mai des de insomnie. Majoritatea dintre aceștia, 80%, erau femei. Erau mai expuși la simptome mai severe, precum mania, gândurile suicidale și suferința psihologică, dar și la simptome fizice, cum ar fi durerea sau oboseala. Erau mai predispuși să ia în greutate în timpul episoadelor depresive și răspundeau mai slab la medicamentele antidepresive.
Față de cei cu alte forme de depresie, aveau mai des și următoarele afecțiuni:
- TDAH
- anxietate
- tulburare bipolară
- obezitate sau supraponderalitate
- rezistență la insulină
Fără diagnostic oficial, fără tratament stabilit
Pentru cine bănuiește că ar putea avea depresie, este important să consulte un specialist în sănătate mintală pentru o evaluare, în loc să încerce să-și pună singur diagnosticul pe baza obiceiurilor de somn, a spus Gallagher. „Faptul că cineva e nocturn sau se trezește obosit nu înseamnă, în sine, că suferă de depresie. Un jurnal scurt cu orele de somn, starea de spirit, nivelul de energie și schimbările de la un anotimp la altul îl poate ajuta pe medic să identifice tipare și să evalueze alte explicații, inclusiv o tulburare de somn”, a explicat ea.
Tehnic vorbind, depresia circadiană nu este încă un diagnostic, așa că nu există niciun tratament stabilit pentru ea. „«Depresia circadiană» este încă un profil propus. Acest studiu nu stabilește că persoanele care se încadrează în acest profil ar trebui să primească alt medicament sau să își întrerupă tratamentul actual. Sugerează că ar trebui să acordăm mai multă atenție somnului și ritmului circadian, alături de tratamentele consacrate pentru depresie”, a spus Gallagher.
Autorii studiului au menționat totuși, în comunicatul de presă al universității lor, că antidepresivele standard, precum SSRI-urile sau SNRI-urile, tind să fie mai puțin eficiente la persoanele cu depresie circadiană și să producă mai multe efecte secundare. De aceea, e posibil ca tratamentele care influențează ceasul biologic, precum terapia cu lumină și melatonina, să fie mai utile, deși sunt necesare mai multe cercetări. În studiu, cercetătorii au notat chiar că aceste persoane ar putea beneficia de „cronoterapii”, adică de abordări care urmăresc resetarea sau sincronizarea ceasului biologic.
„Tocmai aici își dovedește melatonina eficacitatea. Eu folosesc și recomand administrarea melatoninei la momentul potrivit, ca să ajute la consolidarea unui program de somn adecvat”, a spus Winter.
Asta nu înseamnă că oricine se simte prost dispus ar trebui să ia melatonină în fiecare seară. Winter a sugerat ca ea să fie privită mai degrabă ca un „far de orientare atunci când totul este în dezordine”, de pildă în cazul călătoriilor constante între fusuri orare sau al unui program în continuă schimbare. În caz de insomnie, poate ajuta și terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I), a precizat Gallagher.
„Expunerea la lumină și programarea exercițiilor fizice sunt și ele esențiale. Până la urmă, când aveți de ales, alegeți somnul. Nu zborul de noapte. Nu încă un episod dintr-un serial. Nu băutura de seară. Alegeți somnul”, a spus Winter.
Ce schimbă, deocamdată, noul profil
Studiul propune o altă lectură pentru o parte din cazurile de depresie. La aproape un sfert dintre participanți, boala pare să meargă mână în mână cu un ceas intern care nu mai ține pasul cu ziua, iar la aceștia antidepresivele obișnuite tind să funcționeze mai slab.
De aici interesul pentru terapiile care lucrează direct pe ceasul biologic, precum lumina sau melatonina. Tot de aici pornește și ideea, formulată de autorii studiului, că definirea acestui subtip „ar putea sprijini opțiuni de îngrijire mai personalizate”.
Deocamdată însă, mare parte din ce știm despre depresia circadiană rămâne preliminar, până când vor putea fi făcute mai multe cercetări.
Ce mai e nou în Cultură și Societate?
10 semne care ar putea trăda o vizită neștiută în lumea de dincolo
8 din 10 români cred în viaţa de apoi: ce au spus oamenii de știință despre viața de după moarte
3 alimente care combat grăsimea din ficat și reglează glicemia și colesterolul
Un aliment obișnuit poate crește riscul de demență: de ce baconul prăjit îngrijorează specialiștii
