Timp de 7 zile, 12 voluntari sănătoși nu au consumat nimic în afară de apă. Cercetătorii care i-au urmărit au descoperit că lipsa hranei face mult mai mult decât să oblige corpul să-și ardă rezervele de grăsime. Unele dintre cele mai notabile schimbări au apărut abia după aproximativ trei zile.
Studiul, publicat în 2024 în revista Nature Metabolism, a constatat că postul prelungit produce schimbări biologice extinse și coordonate în mai multe organe. Rezultatele oferă o hartă moleculară neobișnuit de detaliată a felului în care organismul uman se adaptează atunci când rămâne mai multe zile fără mâncare.
Cercetătorii au găsit dovezi ale unor efecte biologice care depășeau pierderea în greutate. Multe dintre schimbările cu potențială relevanță pentru sănătate au devenit însă evidente abia după ce participanții au stat aproximativ 3 zile fără mâncare.
Studiul a fost realizat de cercetători de la Institutul Universitar de Cercetare în Sănătate de Precizie (PHURI) al Universității Regina Maria din Londra și de la Școala Norvegiană de Științe ale Sportului. Echipa de cercetare speră că identificarea modificărilor moleculare asociate postului va oferi o bază pentru studii viitoare. Acestea ar putea duce, în cele din urmă, la tratamente capabile să reproducă unele dintre efectele postului.
Asemenea tratamente ar putea conta mai ales pentru persoanele care ar beneficia de anumite efecte biologice ale postului, dar care nu pot ține în siguranță un post prelungit sau nu pot urma abordări care imită postul, precum dietele cetogenice.
Corpul uman a evoluat ca să reziste fără hrană
Oamenii au evoluat astfel încât să tolereze perioade lungi fără mâncare, o capacitate esențială pe vremea când mesele erau imprevizibile. Astăzi, milioane de oameni postesc din motive culturale, religioase sau medicale ori pur și simplu ca să slăbească.
Postul are și o lungă istorie în medicină. A fost folosit, sub diverse forme, pentru a ajuta la gestionarea unor afecțiuni precum epilepsia și artrita reumatoidă.
Prima și cea mai evidentă schimbare din timpul postului privește felul în care corpul se aprovizionează cu energie. În mod normal, o mare parte din energia imediat disponibilă provine din glucoza obținută din alimente. Când această sursă dispare, organismul începe treptat să se bazeze tot mai mult pe grăsimile stocate.
Oamenii de știință înțelegeau deja această schimbare metabolică de bază. Mult mai puțin clar era ce face postul prelungit cu restul organismului și dacă produce schimbări biologice care ar putea fi benefice, dăunătoare sau și una, și alta.
Datorită analizei moderne a proteinelor, aceste întrebări pot fi cercetate mult mai în detaliu. Proteinele îndeplinesc o gamă uriașă de funcții în organism: construiesc țesuturi, controlează reacții chimice și transmit semnale între celule. De aceea, măsurarea a mii de proteine din sânge poate oferi o imagine de ansamblu asupra felului în care răspund diferitele organe și sisteme biologice.
Trei mii de proteine, urmărite zi de zi
Cei 12 voluntari au fost monitorizați îndeaproape în fiecare zi a postului doar cu apă. Cercetătorii au măsurat variațiile a aproximativ 3.000 de proteine din sângele lor înainte de post, pe parcursul lui și după ce participanții au reînceput să mănânce. Apoi au combinat aceste măsurători cu informații genetice provenite din studii ample de populație. Astfel au putut investiga ce căi biologice se modificau în timpul postului și anticipa unele dintre posibilele consecințe asupra sănătății asociate acestor schimbări.
Așa cum era de așteptat, în primele 2-3 zile fără mâncare organismul a început să renunțe la glucoză și să folosească grăsimile stocate drept principală sursă de energie.
În medie, participanții au slăbit 5,7 kilograme. Kilogramele pierdute au provenit atât din masa grasă, cât și din masa slabă, adică din țesuturile care nu sunt grăsime corporală, precum mușchii și alte țesuturi bogate în apă. La 3 zile după reluarea alimentației, greutatea totală era încă sub nivelul inițial. Cea mai mare parte a masei slabe pierdute se recuperase însă, în timp ce reducerea masei grase s-a menținut.
Cotitura din jurul zilei a treia
Cea mai frapantă descoperire privește ce s-a întâmplat după aproximativ 3 zile de post. Atunci, cercetătorii au început să detecteze schimbări distincte ale nivelurilor de proteine din întregul organism. Tiparul sugera că restricția calorică totală declanșa un răspuns coordonat al întregului corp, nu doar o schimbare a felului în care acesta își obținea energia.
Aproximativ o treime dintre toate proteinele măsurate s-au modificat semnificativ în perioada de post, iar efectele erau legate de toate organele majore. Multe dintre aceste schimbări au apărut constant, la toți participanții. Cercetătorii au detectat și semnături biologice care nu puteau fi explicate doar prin pierderea în greutate.
Un exemplu privește modificările unor proteine asociate cu susținerea structurală a neuronilor din creier. Neuronii sunt celulele specializate care transmit informații prin tot sistemul nervos, iar proteinele care îi înconjoară și îi susțin ajută la menținerea structurii și funcției lor.
Rezultatele sugerează că postul prelungit poate influența o gamă de procese biologice mult mai largă decât simplul metabolism al grăsimilor.
Dincolo de cântar: beneficiile invizibile se activează târziu
„Pentru prima dată, putem observa ce se întâmplă la nivel molecular în întregul organism atunci când postim. Postul, atunci când este practicat în condiții de siguranță, este o intervenție eficientă pentru pierderea în greutate. Dietele populare care includ postul, precum postul intermitent, susțin că au beneficii pentru sănătate care depășesc pierderea în greutate. Rezultatele noastre oferă dovezi privind beneficiile pentru sănătate ale postului dincolo de pierderea în greutate, dar acestea au devenit vizibile abia după trei zile de restricție calorică totală – mai târziu decât credeam inițial”, a declarat Claudia Langenberg, directoarea PHURI de la Regina Maria.
Momentul contează. Postul intermitent poate presupune perioade mult mai scurte fără mâncare, în timp ce studiul de față a analizat o restricție calorică totală care a durat mai multe zile. Prin urmare, rezultatele nu înseamnă că programele de post mai scurte produc neapărat aceleași efecte.
Studiul ajută, în schimb, la identificarea momentului în care încep să apară unele dintre cele mai semnificative răspunsuri moleculare la postul prelungit.
Miza: efectele postului, fără post
S-ar putea ca, în cele din urmă, înțelegerea motivelor pentru care postul produce anumite schimbări biologice să conteze mai mult decât postul în sine.
Dacă cercetătorii reușesc să stabilească ce căi moleculare stau în spatele efectelor potențial benefice, ar putea deveni posibilă dezvoltarea unor tratamente care să activeze acele căi fără ca pacienții să fie nevoiți să stea câteva zile fără mâncare. O asemenea variantă ar putea fi deosebit de utilă pentru persoanele ale căror afecțiuni fac postul prelungit imposibil sau nesigur.
„Descoperirile noastre au oferit o bază pentru unele cunoștințe străvechi privind motivul pentru care postul este utilizat în cazul anumitor afecțiuni. Deși postul poate fi benefic pentru tratarea unor afecțiuni, de multe ori nu reprezintă o opțiune pentru pacienții cu probleme de sănătate. Sperăm că aceste descoperiri pot oferi informații despre motivul pentru care postul este benefic în anumite cazuri, informații care pot fi apoi utilizate pentru a dezvolta tratamente pe care pacienții să le poată urma”, a declarat Maik Pietzner, președintele departamentului de date medicale al PHURI și co-coordonator al Grupului de Medicină Computațională de la Institutul de Sănătate din Berlin al Charité.
Studiul scoate la iveală un prag notabil. Trecerea la arderea grăsimilor stocate începe în primele zile, dar multe dintre schimbările biologice mai ample asociate postului devin detectabile abia după aproximativ 3 zile fără aport caloric. Distincția aceasta ar putea ajuta cercetătorii să separe efectele pierderii în greutate de răspunsurile biologice mai profunde declanșate de postul prelungit. Aceasta oferă totodată noi indicii despre felul în care aceste răspunsuri ar putea fi reproduse într-o zi, fără ca oamenii să mai treacă prin perioade lungi fără hrană.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Superputerile lumii se întrec să ducă reactoare nucleare pe Lună
Bacteriile din intestin ar putea dezvălui cât de repede îmbătrânește creierul
Interdicția de a mânca înainte de analize ar putea fi inutilă pentru majoritatea testelor de rutină
Picăturile de apă pot străpunge stratul protector al metalelor, ca niște fulgere în miniatură
