Ai selectat:

Istoria Romanilor

Alege un articol și continuă să explorezi

Logofătul Ioan Norocea, sfetnicul lui Mihai Viteazul care a slujit 7 domnitori în cele 3 ţări româneşti

Un singur boier a reușit să ajungă în cercurile de putere din Țara Românească, Moldova și Transilvania, într-o epocă în care alianțele se schimbau rapid, iar curțile domnești erau greu de traversat.

Ultima execuție publică din București, la 200 de ani: spânzurarea de pe Calea Moșilor

Pe 26 august 1826, o mulțime s-a strâns la capătul Podului Târgului de Afară, actuala Calea Moșilor. Doi foști căpitani de panduri urmau să primească pedeapsa decisă de domnie — iar Bucureștiul avea să asiste pentru ultima dată la un asemenea spectacol public.

23 august 1944, ziua haotică în care destinul României s-a decis într-o singură audiență: „Intru ca om paşnic şi sunt tratat ca un criminal?”

Planul inițial pentru schimbarea alianțelor țării fusese fixat meticulos pentru data de 26 august, la ora 13:00, sub coordonarea atentă a unor politicieni tradiționali care preferau acțiunile precaute. Planul s-a schimbat.

De unde vine expresia „de pe vremea lui Pazvante Chioru”. Anii în care Țara Românească a ajuns aproape de nelocuit

Astăzi folosim expresia zâmbind, ori de câte ori vrem să ironizăm ceva prea vechi și prăfuit, ca pe o glumă inofensivă. Însă acum două secole, simpla pronunțare a numelui care a inspirat această vorbă paraliza orașe întregi, forța domnitorii să fugă peste munți și lăsa capitala la cheremul haosului stradal.

Certej, 1971: cea mai mare tragedie pe timp de pace din România

În zorii zilei de 30 octombrie 1971, un val de nămol toxic înalt de trei metri a înghițit un cartier întreg din Hunedoara în doar câteva minute.