Premium

Astăzi folosim expresia zâmbind, ori de câte ori vrem să ironizăm ceva prea vechi și prăfuit, ca pe o glumă inofensivă. Însă acum două secole, simpla pronunțare a numelui care a inspirat această vorbă paraliza orașe întregi, forța domnitorii să fugă peste munți și lăsa capitala la cheremul haosului stradal.

În zorii zilei de 30 octombrie 1971, un val de nămol toxic înalt de trei metri a înghițit un cartier întreg din Hunedoara în doar câteva minute.

În 1919, la 71 de ani, Ioan Slavici ieșea pe poarta penitenciarului Văcărești pentru o permisie de fix 24 de ore. A doua zi, la ora 7 dimineața, se întorcea în celula sa.

În vara anului 1839, un imperiu care ținuse Europa în șah timp de secole și-a pierdut armata, flota și suveranul în mai puțin de zece zile.

Timp de opt ani, o mulțime nesfârșită a așteptat la cozi în zăpadă și ploaie pentru a privi prin sticlă chipul omului care condusese URSS-ul cu o mână de fier. Însă, într-o seară de toamnă, mausoleul din Piața Roșie a fost închis.