Nu evenimentele ne stresează, ci povestea pe care ne-o spunem despre ele. Asta susține Ellen Langer, psihologă la Harvard, care studiază de aproape cinci decenii legătura dintre minte și corp. Iar cea mai sănătoasă metodă pe care o cunoaște pentru a face față stresului începe cu un pix.
Stresul a ajuns să facă parte din viețile noastre, iar mulți dintre noi îl privim ca pe un dat. Într-un nou sondaj național din SUA – „Stress in America 2026“ – publicat pe 22 octombrie de Asociația Americană de Psihologie (APA), 72% dintre adulți au fost de acord că e pur și simplu ceva cu care trebuie să se împace.
Directorul general al APA, Arthur C. Evans Jr., a avertizat în privința acestei resemnări. „A te obișnui cu stresul cronic nu e același lucru cu a te adapta la el în mod sănătos“, a declarat el.
Pentru psiholoaga Ellen Langer, problema e chiar această perspectivă: aceasta susține că se bazează pe o înțelegere greșită a stresului. Cercetătoarea studiază atenția conștientă, iar în 1981 a devenit prima femeie titularizată în departamentul de psihologie al Universității Harvard.
Vinovatul nu e evenimentul
„Evenimentele nu provoacă stres. Stresul îl provoacă felul în care privești evenimentul“, a spus Langer în podcastul „The School of Greatness“, într-un clip distribuit de gazda emisiunii, Lewis Howes. Asta e greșeala pe care o facem cei mai mulți dintre noi: dăm vina pe ce s-a întâmplat.
Într-un interviu din 2014, Langer a explicat că stresul se sprijină de obicei pe două presupuneri: mai întâi, că se va întâmpla ceva rău; apoi, că va fi îngrozitor când se va întâmpla. De cele mai multe ori, niciuna dintre ele nu este sigură.
5 motive pentru care un necaz ar putea fi un avantaj
Metoda lui Langer e simplă. „În loc să te gândești cât de îngrozitor e, găsește cinci motive pentru care ar putea fi, de fapt, un avantaj“, a spus ea.
Un exemplu: cineva e stresat pentru că rămâne pe dinafară și nu obține promovarea dorită. Printre avantajele posibile se numără mai mult timp petrecut cu familia, mai puțină presiune timp de un an, un imbold de a se uita și la alte companii, un feedback clar despre ce trebuie îmbunătățit și șansa de a negocia mai ferm data viitoare.
Exercițiul propus de cercetătoare are 4 pași:
- Dăm un nume fricii. Luăm un pix și o foaie și scriem exact, într-un singur rând, ce ne îngrijorează.
- Verificăm prima presupunere. Ne întrebăm dacă lucrul de care ne temem se va întâmpla sigur sau e doar posibil.
- Notăm 5 aspecte pozitive. Cinci moduri reale în care rezultatul ne-ar putea ajuta; pe listă intră doar cele în care credem cu adevărat.
- Recitim lista. Observăm dacă rezultatul mai pare un dezastru sau mai degrabă o situație cu bune și cu rele.
Exercițiul pune la încercare ambele presupuneri
Întrebarea de la pasul al doilea pune la îndoială prima presupunere, că lucrul de care ne temem se va întâmpla. Lista cu avantaje o vizează pe a doua, că va fi îngrozitor: rostul exercițiului e să dărâme certitudinea falsă că urmează ceva groaznic.
Mentalitatea pe care Langer o recomandă cel mai mult încape într-o frază: „incertitudinea este regula, nu excepția“. Dacă nu știm cum vor evolua lucrurile, avem mai puține motive să ne temem de ele. Când un termen limită sau o factură începe să ne cauzeze stres, exercițiul înseamnă 2 minute și o listă cu 5 moduri în care situația s-ar putea rezolva în favoarea noastră.
Funcționează însă cel mai bine alături de măsurile de bază, cum ar fi mișcarea. O analiză Gallup despre stres și mișcare arată că, printre bărbații cu vârste între 18 și 44 de ani, 51% dintre cei mai activi se confruntă zilnic cu stresul, față de 58% dintre cei mai puțin activi.
Langer merge mai departe decât majoritatea specialiștilor: consideră că stresul e principala sursă de îmbolnăvire, „mai presus de dietă, genetică și chiar de tratament“. E opinia ei, nu o certitudine științifică, iar unele dintre cele mai cunoscute studii ale sale s-au făcut pe eșantioane mici. În general, medicii consideră stresul un factor de risc important, unul dintre multe altele.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Un dispozitiv minuscul transformă excesul de zahăr din sânge cu ajutorul electricității și deschide o pistă nouă în tratarea diabetului și a obezității
Un microorganism care se hrănește cu praf marțian, supraviețuiește în spațiu și poate produce oxigen pentru colonii
Un simplu lichid oprește evoluția cariilor fără freză, arată un studiu amplu
Oamenii de știință au descoperit cum își modifică cancerul pancreatic ADN-ul ca să scape de tratament
