Într-o schimbare istorică a doctrinei de securitate, Statele Unite au confirmat oficial desfășurarea unei arme operaționale pe orbita Pământului. Este pentru prima dată când Washingtonul recunoaște public existența unor astfel de capacități ofensive în cosmos, renunțând la decenii de ambiguitate strategică calculată.
Secretarul Forțelor Aeriene ale SUA, Troy Meink, a declarat că arma „aflată pe orbită” era necesară pentru a proteja forțele americane împotriva acțiunilor ostile ale inamicului.
Luni, la Conferința privind Forțele Aeriene, Spațiale și Cibernetice, Meink a afirmat că SUA sunt pregătite pentru „amenințări în continuă evoluție”. Nu a oferit însă detalii despre capacitățile armei sau despre momentul în care a fost plasată pe orbită.
În trecut, înalți oficiali militari și-au anunțat intenția de a consolida capacitățile militare americane în spațiu. Ei au invocat programele prin care Rusia și China dezvoltă metode de a ataca sateliții americani și de a le perturba funcționarea în cazul unui conflict viitor.
Marți, China a reacționat și a avertizat împotriva unei „curse a înarmărilor” în spațiu. „Îndemnăm partea americană să înceteze extinderea capacităților sale militare și pregătirea pentru război în spațiul cosmic”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, citat de agenția AFP.
Bruiaj invizibil sau proiectil fizic: ce tehnologie ascunde Washingtonul pe orbită?
Oficialii americani nu au dezvăluit cum funcționează arma. Un purtător de cuvânt al Forțelor Spațiale ale SUA a declarat:
„Controlul spațial cuprinde domeniile de misiune necesare pentru a contesta și controla domeniul spațial – folosind mijloace cinetice și necinetice pentru a afecta capacitățile adversarului prin perturbare, degradare și chiar distrugere, dacă este necesar. Aceste capacități pot fi utilizate în scopuri ofensive și defensive, la indicația comandanților de luptă.”
În termeni practici, distincția este crucială: armele „necinetice” acționează invizibil — prin fascicule laser capabile să orbească senzorii optici, bruiaj electronic care taie legăturile radio sau atacuri cibernetice directe. În schimb, armele „cinetice” mizează pe forța mecanică pură: lansarea unui proiectil sau manevrarea unui satelit-berbece care lovește direct ținta, distrugând-o fizic.
Un expert în utilizările militare ale spațiului cosmic a remarcat că despre această tehnologie se cunosc public „foarte puține” informații. El a declarat pentru BBC că ar putea exista „o gamă întreagă de sisteme de armament diferite”.
Dr. Bleddyn Bowen, de la Royal United Services Institute (RUSI), a afirmat în cadrul unei emisiuni radio că „nu face decât să ghicească”. A adăugat că SUA s-ar fi putut referi la „un fel de platformă de război electronic sau de bruiaj radio”. Potrivit lui Bowen, ar fi genul de armă care există deja pe Pământ și care ar putea perturba comunicațiile radio.
O a doua variantă ar fi un vehicul de impact cinetic — o platformă concepută să lanseze un proiectil ghidat care să strivească mecanic satelitul inamic. Dr. Bowen consideră însă această opțiune mult mai puțin plauzibilă: la vitezele orbitale de peste 27.000 km/h, orice coliziune generează mii de schije hipersonice. Aceste deșeuri ar declanșa o reacție în lanț incontrolabilă, transformându-se într-o amenințare letală pentru întreaga rețea de sateliți, inclusiv pentru cei americani.
Scutul „Golden Dome” și noua cursă a înarmării dintre SUA, Rusia și China
Conform administrației Trump, aceste capabilități spațiale, alături de rachetele interceptoare de la sol, reprezintă o componentă vitală a proiectului defensiv „Golden Dome”. Acesta este sistemul de apărare pe care îl are în plan, menit să protejeze SUA de rachete și de alte amenințări aeriene.
Anul trecut, președintele Donald Trump a emis un ordin executiv care sublinia rolul Forței Spațiale a SUA nu doar în apărarea resurselor, ci și ca forță de atac.
Forța Spațială a fost prima ramură nouă a armatei americane după mai bine de 70 de ani. A fost înființată în 2019 pentru a proteja resursele americane din spațiu, inclusiv sute de sateliți folosiți pentru comunicații și supraveghere.
Tratatul privind Spațiul Cosmic din 1967 a interzis strict amplasarea pe orbită a armelor de distrugere în masă — vizând direct focoasele nucleare. Documentul a lăsat însă o uriașă portiță juridică: nu interzice armele convenționale, sistemele laser sau bruiajul electronic. În acest vid legal, SUA, Rusia și China și-au dezvoltat discret capacitățile de contra-spațiu, vizând sateliții inamici — acei „ochi și urechi” de pe orbită fără de care armatele moderne nu mai pot comunica, naviga sau ghida trupele de la sol.
La începutul lunii februarie a fost dezvăluit că doi sateliți ruși ar fi interceptat, probabil, comunicațiile a cel puțin o duzină de sateliți europeni de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Astfel de interceptări ar fi putut permite serviciilor rusești de informații să citească datele sensibile transmise de acești sateliți. Ipotetic, ar fi putut chiar să preia controlul asupra lor.
În 2024, SUA au afirmat că Rusia lansase un satelit pe care îl considerau posibil capabil să atace alți sateliți. Rusia nu a comentat public subiectul.
Potrivit Forței Spațiale a SUA, China „dezvoltă și operează capacități spațiale și contra-spațiale ca parte a unei strategii de modernizare militară”. Rusia, în schimb, „consideră spațiul ca un domeniu de luptă și crede că supremația spațială va fi un factor decisiv în conflictele viitoare”.
Mesajul transmis acum de Washington marchează sfârșitul unei iluzii: spațiul cosmic a încetat să mai fie un sanctuar exclusiv al explorării pașnice, devenind un câmp de luptă operațional. Odată recunoscută prima armă activă pe orbită, rivalitatea marilor puteri s-a mutat ireversibil deasupra atmosferei — iar soarta oricărui conflict viitor pe Pământ va depinde, în mare măsură, de cine domină tăcerea orbitei.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Prea mult ARN poate epuiza energia unei celule, au descoperit cercetătorii
Oamenii de știință au descoperit celule care „păcălesc” moartea și refac țesutul deteriorat
Oamenii de știință au transformat apa de mare în apă dulce fără a produce saramură dăunătoare
Sistemul imunitar dă o „alarmă falsă” la propriul ADN — și un studiu sugerează că asta grăbește îmbătrânirea
