Un studiu revoluționar de la Institutul Karolinska, publicat în revista Science, oferă dovezi convingătoare că neurogeneza – nașterea de noi neuroni – continuă în creierul uman adult, chiar și la vârste înaintate. Descoperind „veriga lipsă” (celulele stem neuronale), cercetarea redeschide dezbaterea și oferă noi speranțe pentru tratarea bolilor neurodegenerative și înțelegerea plasticității creierului pe tot parcursul vieții.

Timp de decenii, am acceptat o dogmă fundamentală a neuroștiinței: te naști cu un anumit număr de neuroni, iar de acolo, totul este un proces lent de pierdere. Spre deosebire de piele sau sânge, creierul era considerat un organ static, incapabil de a se repara prin crearea de celule noi. Un studiu publicat în data de 3 iulie 2025, în prestigioasa revistă Science, zguduie din temelii această credință, oferind dovezi convingătoare că, de fapt, creierul nostru ar putea păstra capacitatea de a se reînnoi pe tot parcursul vieții.

Veriga lipsă a neurogenezei adulte

De ani de zile, lumea științifică este împărțită. În timp ce studiile pe animale (de la rozătoare la maimuțe) au arătat clar că neurogeneza continuă la vârsta adultă, dovezile pentru oameni au fost contradictorii și greu de obținut. Marea problemă a fost identificarea certă a celulelor stem neuronale – „fabrica” de unde ar trebui să apară noii neuroni.

neurogeneza neuroni noi creier îmbătrânit
Noul studiu arată că și creierul îmbătrânit poate crea neuroni noi

Aici intervine echipa de la Institutul Karolinska din Suedia. Condusă de Jonas Frisén și Marta Paterlini, cercetarea lor a folosit o abordare inovatoare, combinând genetica avansată cu algoritmi de învățare automată pentru a analiza țesut cerebral uman. Cercetătorii nu au căutat doar neuroni tineri, ci însăși „veriga lipsă”: celulele precursoare, capabile să se transforme în neuroni noi.

• CITEŞTE ŞI:  Sânge lichid găsit în rămășițele unui mânz mumificat, vechi de 42.000 de ani. Care este scopul cercetătorilor

Și le-au găsit. În hipocamp – o regiune a creierului esențială pentru memorie și învățare – au identificat zeci de celule stem și neuroblaste (neuroni în formare) în probe prelevate de la persoane cu vârste de până la 78 de ani. Unul dintre adulții cu cel mai mare număr de astfel de celule era un bărbat de 58 de ani, fără patologii cunoscute.

„Am identificat neurogeneza activă în creierul uman adult. Avem încredere în datele noastre. Am dori să punem capăt controversei.”, a declarat Marta Paterlini.

O controversă încă deschisă

Cu toate acestea, nu toți experții sunt convinși că dezbaterea s-a încheiat. Shawn Sorrells, neurolog la Universitatea din Pittsburgh, care anterior a publicat studii ce nu au găsit dovezi ale neurogenezei, rămâne sceptic. El subliniază numărul redus de celule identificate și ridică o posibilitate alternativă: ar putea fi vorba de celule gliale (celule de suport ale creierului) sau de un proces patologic, nu de o neurogeneză sănătoasă.

„Cea mai probabilă concluzie este că celulele pe care le caută sunt rare sau inexistente la majoritatea oamenilor,” afirmă Sorrells. El și alți critici susțin că sunt necesare cercetări suplimentare, poate chiar tehnici de imagistică viitoare care să ne permită să urmărim dezvoltarea unei celule în timp real, pentru a avea o dovadă incontestabilă.

De ce ne Interesează acest răspuns?

Miza acestei dezbateri este uriașă. Dacă neurogeneza este un proces real și continuu la oameni, implicațiile sunt profunde. Ar putea schimba fundamental modul în care abordăm tratamentul bolilor neurodegenerative precum Alzheimer, unde studiile pe animale sugerează că lipsa de celule noi joacă un rol important.

• CITEŞTE ŞI:  Un observator astronomic vechi de 2.500 de ani a fost descoperit pe teritoriul Egiptului Antic

Mai mult, ar putea oferi noi căi pentru recuperarea după traumatisme cerebrale și ar putea redefini conceptul de îmbătrânire sănătoasă. „Laboratorul lucrează în domeniul medicinei regenerative, așa că vom continua în această direcție,” spune Paterlini, sugerând un viitor în care celulele stem neuronale ar putea fi stimulate pentru a repara creierul.

Studiul de la Karolinska nu oferă poate un verdict final, dar înclină balanța în mod decisiv spre o viziune mai optimistă și dinamică asupra creierului uman.

Publicitate

Dacă creierul nostru păstrează capacitatea de a se reînnoi, înseamnă oare că potențialul nostru de a învăța, de a ne adapta și de a ne vindeca este mult mai mare decât am îndrăznit să credem, indiferent de vârstă?

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: