Înapoi la Calendar Arhivele Timpului

De la prima erupție consemnată a Muntelui Fuji și devastarea Salonicului medieval până la ofensiva Armatei Române din 1919, primele imagini apropiate ale Lunii și recordul olimpic al lui Michael Phelps, ziua de 31 iulie a concentrat în calendar războaie, descoperiri, prăbușiri de imperii și destine care au schimbat cultura lumii. Este și o dată cu puternice ecouri românești: creștinarea cumanilor de la est de Carpați, prima atestare internă a orașului Piatra-Neamț, renunțarea la tron a principelui Carol, punerea în funcțiune a primului reactor atomic românesc și proclamarea zilei de 1 Decembrie drept Zi Națională. În spatele fiecărui an se află o poveste despre putere, credință, ambiție, tragedie sau curaj, iar împreună aceste momente compun o călătorie spectaculoasă prin peste un mileniu de istorie.

31 iulie
Anul 781

Cea mai veche erupție consemnată a Muntelui Fuji

Pe 31 iulie 781, o cronică oficială japoneză (Shoku Nihongi) a consemnat că Muntele Fuji a erupt, iar cenușa vulcanică a căzut peste provincia Suruga. Evenimentul reprezintă cea mai veche erupție cunoscută a celebrului vulcan înregistrată într-un document istoric. Ceea ce cronicarii vremii percepeau exclusiv ca pe un dezastru s-a dovedit a fi un dar geologic imens: căderile succesive de cenușă vulcanică au modelat profilul excepțional de fertil al solului pe care, secole mai târziu, aveau să prospere faimoasele plantații de ceai verde ale regiunii Shizuoka de astăzi.
Anul 904

Salonicul a fost cucerit și devastat de o flotă musulmană

În data de 31 iulie 904, după un asediu sever de câteva zile, Salonicul — al doilea mare oraș al Imperiului Bizantin după Constantinopol — a fost cucerit de forțele musulmane. Orașul a fost jefuit, mii de oameni au fost uciși, iar supraviețuitorii au fost luați prizonieri. Ironia amară a acestei înfrângeri catastrofale pentru bizantini a fost identitatea comandantului atacator: Leon din Tripoli era la origine un creștin grec capturat în tinerețe și convertit la islam, care și-a folosit cunoștințele intime despre arhitectura și vulnerabilitățile marinei bizantine pentru a-și îngenunchea fosta patrie.
Anul 1009

Pietro Buccaporci a devenit Papa Sergiu al IV-lea

Pe 31 iulie 1009, Pietro Martino Buccaporci a fost consacrat episcop al Romei, succedându-i Papei Ioan al XVIII-lea. Schimbarea numelui său secular a fost precipitată de un detaliu stânjenitor: numele său de familie, „Bucca Porci”, se traducea literal prin „Bot de Porc”. Deși Papa Ioan al II-lea fusese, cu secole în urmă, primul care își schimbase numele (pentru că îl chema Mercur, nume de zeu păgân), decizia lui Pietro de a deveni Sergiu al IV-lea pentru a evita o asociere ridicolă a cimentat practic tradiția ca Suveranii Pontifi să adopte un nume nou la încoronare.
Anul 1227

Misiunea catolică din Cumania a primit un cadru oficial

În data de 31 iulie 1227, Papa Grigore al IX-lea l-a numit pe Robert, arhiepiscopul de Strigoniu, legat apostolic în ținuturile cumanilor, deschizând calea spre organizarea Episcopiei Cumaniei în anul următor. Deschiderea bruscă a cumanilor — altfel războinici nomazi redutabili — către creștinism nu a fost rodul unei pure revelații spirituale, ci o mutare geopolitică de supraviețuire. După ce fuseseră învinși recent la râul Kalka (1223), ei acceptau jurisdicția catolică în speranța disperată că Regatul Ungariei și Papalitatea îi vor proteja de expansiunea iminentă și fatală a Imperiului Mongol.
Anul 1423

Victoria anglo-burgundă în Bătălia de la Cravant

Pe 31 iulie 1423, trupele engleze și burgunde au învins o armată franco-scoțiană în apropierea localității Cravant, pe râul Yonne. Victoria a consolidat dominația militară engleză în Franța, reprezentând un moment de maximă forță în Războiul de O Sută de Ani. Dinamica luptei a expus o trădare dureroasă: în momentul critic, trupele franceze s-au retras de pe câmpul de luptă, lăsându-i pe aliații lor scoțieni — prezenți acolo în virtutea istoricei alianțe împotriva Angliei — să fie izolați. Refuzând să se predea, peste o mie de mercenari scoțieni au fost decimați.
Anul 1431

Prima atestare internă cunoscută a orașului Piatra-Neamț

În data de 31 iulie 1431, un document emis de Alexandru cel Bun menționa o proprietate a unui anumit Crăciun „din Piatra”, dăruită Mănăstirii Bistrița. Deși așezarea apăruse în 1387 într-un document extern sub numele slavon de Kamena, actul reprezintă prima sa atestare documentară internă. Existența unui nume oficial internațional cu jumătate de secol înainte arată că localitatea depășise de mult stadiul de simplu sat, funcționând ca un important hub vamal integrat în marile rute comerciale care legau deja Marea Baltică de Marea Neagră.
Anul 1498

Cristofor Columb a ajuns la insula Trinidad

Pe 31 iulie 1498, în timpul celei de-a treia călătorii peste Atlantic, Cristofor Columb a zărit insula Trinidad, marcând începutul contactului european cu unul dintre cele mai importante teritorii din Caraibe. Botezarea insulei ascunde o potrivire simbolică stranie: Columb jurase solemn să numească prima bucată de pământ pe care o va descoperi în cinstea Sfintei Treimi. Când uscatul a apărut în sfârșit la orizont, geografia părea să îi răspundă jurământului — marinarul din gabie a raportat exact trei vârfuri muntoase proeminente (cunoscute astăzi drept Dealurile Trinității) ridicându-se simultan din valuri.
Anul 1527

S-a născut Maximilian al II-lea, viitor împărat romano-german

În data de 31 iulie 1527, s-a născut la Viena Maximilian al II-lea, viitor împărat al Sfântului Imperiu Roman. Spre deosebire de mulți conducători ai epocii Reformei, el s-a remarcat printr-o atitudine neobișnuit de moderată față de protestanți. Ezitările sale religioase au mers atât de profund încât, pe patul de moarte, a refuzat să primească ultimele sacramente strict în ritul catolic aprobat de Papă, lăsând istoriei o enigmă tulburătoare: el a fost suveranul care a adus Sfântul Imperiu Roman (bastionul milenar al catolicismului) cel mai aproape de a fi condus de un împărat protestant asumat.
Anul 1556

A murit Ignațiu de Loyola, fondatorul Ordinului Iezuit

Pe 31 iulie 1556, Ignațiu de Loyola a murit la Roma. Ordinul Iezuit fondat de el avea să remodeleze curând educația și viața spirituală globală. Destinul acestui arhitect al credinței a depins însă de traiectoria hazardată a unei ghiulele de tun, care i-a zdrobit piciorul la asediul Pamplonei. Imobilizat la pat luni de zile și lipsit de romanele cu cavaleri pe care le adora, fostul ofițer de carieră a fost forțat de plictiseală să citească singurele volume din casă: biografii ale sfinților. O lectură de conjunctură a modificat ireversibil o minte și, odată cu ea, harta religioasă a lumii.
Anul 1588

Prima confruntare navală cu Armada Spaniolă

În data de 31 iulie 1588, s-a desfășurat în apropiere de Plymouth prima confruntare dintre flota engleză și Armada trimisă de regele spaniol Filip al II-lea. Deși lupta nu a fost decisivă, ea a marcat momentul în care războiul pe mare s-a schimbat definitiv. Până atunci, bătăliile navale însemnau abordaj — marinarii se agățau de navele inamice și se luptau corp la corp. Englezii au rupt tradiția: folosind nave mai manevrabile, au păstrat distanța și au folosit tunurile cu rază lungă de acțiune, transformând pentru prima oară navele de război din platforme pentru infanterie în baterii de artilerie plutitoare.
Anul 1667

Pacea de la Breda a încheiat Al Doilea Război Anglo-Olandez

Pe 31 iulie 1667, Pacea de la Breda a redesenat harta colonială a lumii. Englezii au păstrat oficial New Netherland, inclusiv orașul ce avea să devină New York. Cedarea Manhattan-ului, privită astăzi ca o gafă istorică uluitoare, a fost sărbătorită de olandezi drept o imensă victorie diplomatică. Ei au renunțat la teritoriul american pentru a-și securiza dominația asupra insulei Run din Indonezia, singurul loc de pe Pământ unde creștea atunci nucșoara — un condiment al cărui monopol comercial genera venituri de zeci de ori mai mari decât comerțul oricărei așezări nord-americane.
Anul 1703

Daniel Defoe a fost expus la stâlpul infamiei

În data de 31 iulie 1703, scriitorul englez Daniel Defoe (viitorul autor al lui „Robinson Crusoe”) a petrecut ultima din cele trei zile condamnat la stâlpul infamiei din Londra pentru un pamflet politic satiric. Pedeapsa, menită să fie degradarea publică supremă, s-a transformat în cel mai neașteptat spectacol de nesupunere civilă. În loc să arunce cu pietre sau alimente stricate, așa cum era practica, londonezii l-au ovaționat, au aruncat cu flori, au împodobit stâlpul cu ghirlande și au închinat halbe de bere în cinstea lui, transformând instrumentul de tortură într-o tribună a triumfului popular.
Anul 1726

A murit matematicianul Nicolaus al II-lea Bernoulli

Pe 31 iulie 1726, la doar 31 de ani, Nicolaus al II-lea Bernoulli a murit de febră la Sankt Petersburg, la scurt timp după ce fusese numit profesor la Academia Imperială. Deși prematură și tragică, dispariția sa a avut un efect de domino uriaș asupra științei universale: postul său de fizică-matematică, rămas subit vacant, i-a fost oferit urgent prietenului familiei. Acel prieten s-a mutat din Elveția în Rusia pentru a-i prelua catedra, lansând astfel fulminant cariera celui care avea să devină cel mai prolific și, probabil, cel mai influent matematician din istorie — Leonhard Euler.
Anul 1790

Statele Unite au acordat primul brevet din istoria lor

În data de 31 iulie 1790, președintele George Washington a semnat primul brevet american, acordat inventatorului Samuel Hopkins pentru o metodă de producere a potasei. Partea fascinantă a documentului fondator este că a fost aprobat direct de Secretarul de Stat de atunci, Thomas Jefferson. Deși Jefferson era, prin convingere politică, un critic acerb al ideii de monopol și se opunea vehement patentelor, calitatea tehnică a invenției lui Hopkins l-a convins personal de necesitatea de a proteja inovația, făcându-l pe Jefferson să devină arhitectul reticent al primului birou american de brevete.
Anul 1886

A murit Franz Liszt, una dintre marile figuri ale romantismului muzical

Pe 31 iulie 1886, pianistul și compozitorul Franz Liszt a murit la Bayreuth. Dincolo de geniul său armonic, Liszt rămâne în istoria culturală ca fiind literalmente primul superstar modern. Recitalurile sale declanșau un fenomen clinic pe care medicul și poetul Heinrich Heine l-a botezat oficial „Lisztomania” — un nivel de isterie în care fanele leșinau, își sfâșiau hainele, se luptau pentru a smulge fire din părul său sau pentru a colecționa mucurile de trabuc aruncate de el, anticipând cu un secol frenesia stârnită de trupe precum The Beatles.
Anul 1914

A fost asasinat liderul pacifist Jean Jaurès

În data de 31 iulie 1914, socialistul Jean Jaurès, singura voce majoră din Franța capabilă să mobilizeze muncitorii împotriva intrării în război, a fost asasinat într-o cafenea pariziană. Discreditând orice speranță de pace internă, crima are un epilog halucinant care arată starea de spirit a epocii: asasinul său, ultranaționalistul Raoul Villain, a stat în arest pe durata războiului, dar a fost judecat și complet achitat în 1919 de un juriu care i-a considerat fapta „un act de patriotism”. Șocant, instanța a obligat-o pe văduva lui Jaurès să plătească cheltuielile de judecată.
Anul 1914

S-a născut Louis de Funès

Tot pe 31 iulie 1914, s-a născut la Courbevoie Louis de Funès, destinat să devină unul dintre cei mai populari actori de comedie europeni. Contrastul dintre identitatea sa cinematografică și realitatea personală este uimitor. Deși întruchipa pe ecran personaje colerice, vocale, agitate și perfide, în viața reală era descendentul unei familii de aristocrați spanioli ruinați, fiind un domn extrem de introvertit, timid și melancolic. Evita aproape toate evenimentele mondene pentru a-și dedica timpul liber exclusiv grădinăritului și cultivării trandafirilor în grădina castelului său.
Anul 1917

A început Bătălia de la Passchendaele

Pe 31 iulie 1917, forțele aliate au lansat ofensiva de la Ypres, cunoscută sub numele de Passchendaele. Dincolo de atacurile chimice și asalturile sângeroase de infanterie, această bătălie se distinge în istoria militară prin faptul că principalul letal nu a fost glonțul, ci noroiul. Bombardamentele de artilerie fără precedent au distrus complet sistemul natural de drenaj al regiunii, iar ploile de vară au transformat terenul într-o mlaștină adâncă, documentele militare atestând că mii de soldați au murit pur și simplu înecați în mâlul care a înghițit la propriu oameni, cai și tancuri deopotrivă.
Anul 1919

Armata Română a continuat ofensiva dincolo de Tisa

În data de 31 iulie 1919, după respingerea trupelor comuniste maghiare, armata română se afla în plină operațiune de traversare a Tisei, manevră ce avea să ducă la ocuparea Budapestei. Cheia acestui succes rapid a constat într-un efort de geniu tactic și curaj extrem al inginerilor militari români. Pentru a trece trupele, ei au construit poduri de pontoane într-un ritm amețitor chiar sub focul inamic, alegând zone cu curenți grei, considerate netraversabile de ofițerii inamici, provocând astfel paralizia decizională a apărării maghiare luate complet prin surprindere de logistică.
Anul 1919

Adunarea Națională Germană a adoptat Constituția de la Weimar

Tot pe 31 iulie 1919, Constituția republicii germane a fost adoptată la Weimar, instaurând un regim lăudat ca fiind impecabil de democratic. Însă acest document remarcabil purta în sine, în mod fatal, instrumentul propriei distrugeri. Articolul 48, menit să permită președintelui guvernarea prin decret strict în „vremuri de criză absolută”, a devenit fisura legală exploatată cinic de extremiști. Această portiță de siguranță i-a oferit exact baza constituțională aparent legitimă prin care, paisprezece ani mai târziu, Adolf Hitler a abolit democrația fără a fi nevoit să anuleze actul fundamental.
Anul 1919

Principele Carol a renunțat pentru a doua oară la drepturile asupra tronului

Pe 31 iulie 1919, în mijlocul crizei dinastice declanșate de căsătoria sa nepermisă cu Ioana „Zizi” Lambrino, Principele Carol i-a trimis regelui Ferdinand o nouă renunțare oficială la calitatea de moștenitor. Documentul primit la Palat nu a fost unul protocolar, ci o răbufnire care a expus fractura dintre datorie și sentiment. Carol i-a scris tatălui său că statutul de prinț este o închisoare absurdă și că ar prefera de o mie de ori să devină un simplu fermier sau crescător de animale pe propriul pământ, departe de politică, atâta timp cât i s-ar permite să rămână cu femeia iubită.
Anul 1932

Partidul Nazist a devenit cea mai mare forță din Parlamentul german

În data de 31 iulie 1932, Partidul Nazist a câștigat alegerile legislative, obținând 230 de mandate, moment esențial pe drumul spre dictatură. Totuși, privit în profunzime, acest rezultat reprezintă vârful lor istoric în cadrul unor alegeri libere — partidul a strâns 37% din sufragii. Aceasta înseamnă că la momentul lor de maximă popularitate neforțată, 63% dintre alegătorii germani au votat explicit împotriva lui Adolf Hitler, demontând unul dintre cele mai persistente mituri ale istoriei moderne: acela că dictatorul ar fi preluat puterea bazându-se pe o majoritate absolută și pe sprijinul copleșitor al națiunii la urne.
Anul 1938

România a semnat Acordul de la Salonic

Pe 31 iulie 1938, România și statele Înțelegerii Balcanice au semnat un acord cu Bulgaria, ridicând restricțiile de reînarmare impuse Sofiei. Diplomația de la București a privit momentul ca pe un act elegant de împăciuire preventivă, sperând că abolirea clauzelor militare va transforma un stat vecin revizionist într-un partener strategic recunoscător și pașnic. Concesia a eșuat însă monumental: profitând tocmai de reînarmarea facilitată și legalizată de acest tratat, Bulgaria s-a aliniat forțelor Axei și a cerut — și obținut — cedarea Cadrilaterului românesc doar doi ani mai târziu.
Anul 1941

Göring i-a ordonat lui Heydrich să pregătească „soluția finală”

În data de 31 iulie 1941, Hermann Göring a semnat documentul prin care îl împuternicea pe Reinhard Heydrich să elaboreze măsurile necesare pentru ceea ce numeau „soluția totală a problemei evreiești”. Ordinul care avea să lanseze tehnic Holocaustul reprezintă una dintre cele mai întunecate piese de arhivă din istorie tocmai prin lipsa sa de emoție și agresivitate verbală. Exterminarea a milioane de oameni a fost formulată strict în jargon de management birocratic rece, cerându-se simpla elaborare de „măsuri organizatorice, practice și materiale”, ascunzând crima absolută sub aparența unei banale logistici de birou.
Anul 1944

Antoine de Saint-Exupéry a dispărut în timpul unei misiuni aeriene

Pe 31 iulie 1944, celebrul autor al „Micului Prinț” a decolat deasupra Mediteranei într-un zbor de recunoaștere din care nu a mai revenit. Misterul dispariției a primit un epilog răvășitor decenii mai târziu, în anul 2008. După identificarea epavei sale subacvatice, fostul pilot militar german Horst Rippert, verificându-și jurnalele de zbor din acea zi, a înțeles că el fusese cel care doborâse aparatul solitar. Mărturisirea sa publică a arătat latura tragică a războiului: asul aviației germane a declarat că era devastat sufletește, realizând că își ucisese din greșeală tocmai autorul preferat.
Anul 1946

A fost publicat proiectul Tratatului de Pace cu România

În data de 31 iulie 1946, textul Tratatului de Pace a fost publicat de puterile învingătoare, document ce consfințea eliberarea Transilvaniei, dar lovea dur în viitorul țării. Substratul geopolitic dureros care a revoltat diplomația de la București a fost o omisiune calculată la nivel de vocabular. Textul a refuzat deliberat să includă termenul de „stat cobeligerant” pentru România. Prin simpla radiere a acestui cuvânt din tratat, efortul colosal al armatei române de după 23 august 1944 (a patra forță armată care a contribuit la înfrângerea Germaniei naziste) era complet anulat juridic, lăsând țara la cheremul reparațiilor sovietice.
Anul 1952

S-a născut Horațiu Mălăele

Pe 31 iulie 1952, s-a născut la Târgu Jiu actorul, regizorul și caricaturistul Horațiu Mălăele, deși documentele sale de identitate arată data de 1 august. Această inadvertență oficială nu este o anecdotă teatrală inventată, ci o veritabilă capsulă a timpului pentru birocrația sociologică românească a vremii: în România rurală și provincială a anilor ’50, funcționarii și părinții preferau frecvent să declare copiii născuți la final de lună cu întârziere, în prima zi a lunii următoare, considerând că o „dată rotundă” va suna și va arăta mai bine în acte pe parcursul vieții.
Anul 1954

K2 a fost cucerit pentru prima dată

În data de 31 iulie 1954, italienii Achille Compagnoni și Lino Lacedelli atingeau vârful de 8.611 metri al muntelui K2, reușind o performanță uluitoare pentru alpinismul mondial. Cu toate acestea, triumful zâmbitor de pe vârf a ascuns un gest șocant de supraviețuire egoistă. Pentru a fi siguri că ei vor fi singurii care cuceresc vârful, cei doi au mutat în secret ultima tabără de asalt mai sus decât stabiliseră cu restul echipei. Această decizie i-a lăsat pe colegul lor Walter Bonatti și pe portarul Amir Mehdi fără adăpost, forțându-i să supraviețuiască miraculos unei nopți în aer liber, pe gheață, la 8.100 m altitudine.
Anul 1957

Primul reactor nuclear românesc a atins criticitatea

Pe 31 iulie 1957, reactorul de cercetare VVR-S de la Măgurele a început să funcționeze. Creat cu sprijin sovietic, instalația a pus bazele fizicii nucleare românești. Detaliul istoric cu adevărat demn de un thriller geopolitic a urmat însă mult mai târziu. Deși inițial funcționa cu uraniu slab îmbogățit (10%), reactorul a fost ulterior alimentat de ruși cu uraniu puternic îmbogățit, de grad capabil să fie folosit teoretic și în alte scopuri. Din cauza riscului imens de terorism nuclear post-Război Rece, zeci de ani mai târziu, în anii 2010, materialul iradiat a trebuit să fie extras în secret din România și repatriat în Rusia cu zboruri și convoaie ultra-securizate.
Anul 1964

Sonda Ranger 7 a transmis primele imagini americane apropiate ale Lunii

În data de 31 iulie 1964, sonda Ranger 7 oferea omenirii fotografii de înaltă rezoluție ale solului selenar. Modul de operare al misiunii a fost o demonstrație de ingeniozitate științifică extremă, de tip kamikaze. Sonda nu era proiectată să aselenizeze, nu avea scuturi, nici parașute și nici rachete de frânare. A fost aruncată ca un glonț fotografic spre Lună. A transmis peste 4.000 de imagini în timp ce cădea liber la 9.000 km/h, ultima fotografie fiind declanșată și transmisă radio cu doar fracțiuni de secundă înainte ca aparatul să se dezintegreze complet la impactul cu solul.
Anul 1971

Oamenii au condus pentru prima dată un vehicul pe Lună

Pe 31 iulie 1971, astronauții misiunii Apollo 15, David Scott și James Irwin, au utilizat revoluționarul Lunar Roving Vehicle. Proiectarea acestui automobil capabil să se plieze într-un compartiment minuscul și să îndure vidul a necesitat zeci de milioane de dolari. Paradoxul suprem al acestei bijuterii tehnologice este statutul său asumat de obiect de unică folosință. Odată ce misiunea s-a încheiat, pentru că era prea greu de readus pe Pământ, roverul a fost părăsit pe suprafața lunară, așteptând gata de pornire, abandonat în praf pentru eternitate.
Anul 1990

Ziua de 1 Decembrie a fost stabilită ca Zi Națională a României

În data de 31 iulie 1990, Parlamentul a proclamat 1 Decembrie drept Zi Națională. Această decizie politică reparatorie a provocat instantaneu o uriașă și neașteptată criză logistică pentru Forțele Armate Române. Timp de peste patru decenii, parada națională principală avusese loc pe 23 August. Toată doctrina militară festivă, echipamentele ușoare de paradă și tehnica de defilare fuseseră adaptate exclusiv pentru clima blândă de vară. Mutarea sărbătorii a forțat militarii să regândească din mers procedurile și să se antreneze pentru defilări grele, desfășurate pe zăpadă și sub temperaturi de îngheț.
Anul 1991

Statele Unite și Uniunea Sovietică au semnat tratatul START I

Pe 31 iulie 1991, liderii George H. W. Bush și Mihail Gorbaciov semnau Tratatul START I, un act de proporții epice care a dus la demontarea și eliminarea a mii de focoase nucleare din arsenalele globale. Momentul semnării istorice de la Moscova a beneficiat de o regie diplomatică fabuloasă. Instrumentele de scris nu au fost stilouri de protocol obișnuite. Compania americană Parker fabricase o serie limitată de stilouri exclusiviste ale căror corpuri fuseseră turnate din metalul topit obținut direct din dezmembrarea rachetelor nucleare americane și sovietice, împlinind literal viziunea transformării armelor în instrumente ale păcii.
Anul 1999

Lunar Prospector a fost prăbușit intenționat pe Lună

În data de 31 iulie 1999, NASA punea capăt misiunii Lunar Prospector dirijând sonda să se prăbușească într-un crater selenar de la polul sud. Evenimentul, gândit pur pentru cercetarea apei din gheața lunară, s-a transformat însă în prima și singura ceremonie funerară extra-terestră din istoria umanității. Odată cu sonda, NASA a trimis o mică capsulă de policarbonat care conținea cenușa vizionarului geolog planetar Eugene Shoemaker, un om pe care sănătatea îl împiedicase să devină astronaut, el rămânând până astăzi singurul pământean ale cărui rămășițe se odihnesc pe un alt corp ceresc.
Anul 2007

S-a încheiat Operațiunea Banner în Irlanda de Nord

Pe 31 iulie 2007, armata britanică ridica oficial barierele Operațiunii Banner, transferând paza provinciei către poliția nord-irlandeză. Amploarea în timp a acestei desfășurări de trupe pe propriul teritoriu național a redefinit istoria armatei Regatului Unit. Începută în vara lui 1969 pentru a restabili ordinea publică (ceea ce se spera a fi o misiune de doar câteva luni), prezența a continuat fără întrerupere timp de 38 de ani, devenind astfel de departe cea mai lungă operațiune militară continuă a armatei britanice, depășind cumulat duratele Primului și celui de-Al Doilea Război Mondial.
Anul 2012

Michael Phelps a devenit cel mai medaliat sportiv olimpic

În data de 31 iulie 2012, prin medalia obținută în bazinul olimpic de la Londra, americanul Michael Phelps a depășit recordul istoric deținut de gimnasta sovietică Larisa Latînina, rescriind istoria Jocurilor. Superioritatea sa copleșitoare — 28 de medalii olimpice la final de carieră — a impus studierea corpului său în universitățile de medicină sportivă. Pe lângă o disciplină uluitoare, succesul i-a fost dictat de fizicul său modificat parcă pentru apă: produce jumătate din acidul lactic al unui atlet normal, are un trunchi de om înalt de 2 metri, dar picioare de om de 1,80m, iar gleznele îi sunt hiper-articulate, flexându-se fizic exact ca niște înotătoare.