Erau adulți sănătoși, de vârstă mijlocie, fără boli de inimă. Și totuși, scanările creierului au arătat la unii dintre ei zone minuscule de leziuni, care pot face mai probabile, în viitor, probleme de memorie și un accident vascular cerebral propriu-zis, cu simptome. Leziunile apăreau mai des la cei care consumau cel mai mult din gustările ambalate, cerealele zaharoase pentru micul dejun, băuturile răcoritoare, tăițeii instant și mâncărurile congelate gata preparate, adică la marii consumatori de alimente ultraprocesate.

alimente ultraprocesate leziuni cerebrale

Cercetătorii au examinat prin rezonanță magnetică (RMN) creierul a aproape 9.000 de persoane și i-au comparat pe cei care consumau cele mai multe alimente ultraprocesate cu cei care consumau cele mai puține. În primul grup, probabilitatea de a avea astfel de modificări era cu 40% mai mare. Concret, leziunile au apărut la 11,3% dintre marii consumatori și la 8,1% dintre cei cu cel mai mic consum. Majoritatea oamenilor din ambele grupuri nu aveau, așadar, astfel de leziuni, dar la marii consumatori ele apăreau la aproximativ 3 oameni în plus la fiecare 100.

Modificările nu dau simptome evidente, dar sunt considerate semne de avertizare timpurie, care pot apărea cu ani înainte să se producă un accident vascular cerebral sau să apară problemele de memorie. Studiul surprinde însă doar o asociere, iar dacă alimentele sunt și cauza leziunilor rămâne de văzut.

„Sincer, nu m-aș fi așteptat la un asemenea rezultat. Am studiat canadieni de vârstă mijlocie care nu aveau probleme cardiace și nu au raportat alte probleme de sănătate. De obicei, asemenea leziuni le asociem cu afecțiuni de care auzim și pe care le tratăm la vârste mult mai înaintate”, a declarat Russell J. de Souza, primul autor al studiului.

De Souza este cercetător asociat la Institutul de Cercetare în Sănătatea Populației (PHRI) al Universității McMaster și al Hamilton Health Sciences. Este și profesor asociat la Departamentul de Metode, Dovezi și Impact în Cercetarea Sănătății și la Școala Mary Heersink de Sănătate Globală și Medicină Socială, ambele de la McMaster. Studiul, condus de PHRI și publicat în JAMA Network Open, a inclus canadieni cu vârste între 35 și 69 de ani, fără antecedente de boli cardiace, din comunități din toată Canada.

Față de cei cu cel mai mic consum, marii consumatori de alimente ultraprocesate aveau mai multă grăsime corporală și mai multă grăsime abdominală profundă. Acest tip de grăsime abdominală este asociat cu inflamația și cu leziuni ale vaselor de sânge, care pot afecta și creierul.

La femei, legătura dintre alimentele ultraprocesate și leziunile cerebrale a părut mai puternică: cele din grupul cu cel mai mare consum aveau o probabilitate de aproape două ori mai mare să prezinte semne de leziuni cerebrale decât cele din grupul cu cel mai mic consum. La bărbați, în schimb, nu s-a găsit nicio asociere. Autorii avertizează că diferența provine din analize suplimentare, care nu făceau parte din planul inițial al studiului, și că trebuie confirmată de alte cercetări.

„Constatările noastre sugerează că legătura dintre alimentație și sănătatea creierului poate fi detectată înainte ca oamenii să se confrunte cu probleme vizibile de memorie sau de gândire. Asta se adaugă dovezilor tot mai numeroase potrivit cărora ceea ce mănâncă canadienii la 30, 40, 50 și 60 de ani le modelează sănătatea creierului mai târziu în viață”, a declarat Sonia Anand, autoarea principală a studiului și cercetătoare principală la PHRI.

Participanții au făcut și teste standard de memorie și gândire, iar rezultatele nu au arătat nicio legătură cu consumul de alimente ultraprocesate. Potrivit autorilor, leziunile ar putea apărea înaintea unor probleme pe care astfel de teste să le poată surprinde.

Mult sodiu și zahăr, puține fibre și vitamine

Cercetătorii au împărțit alimentele în categorii după cât de mult și în ce scop au fost prelucrate industrial. Produsele ultraprocesate conțin adesea mult sodiu, zaharuri adăugate și grăsimi saturate, dar relativ puține fibre, vitamine și minerale.

Faptul că sunt comode, se găsesc peste tot și sunt intens promovate poate contribui la un consum mai mare, mai ales în gospodăriile cu timp puțin și venituri mici. Asta ar putea adânci inegalitățile deja existente în materie de sănătate.

„Pentru mulți canadieni, alimentele ultraprocesate sunt adesea o variantă comodă și accesibilă. Concluziile noastre sugerează însă că dietele bogate în astfel de alimente pot fi asociate cu modificări ale creierului care pot duce la pierderea memoriei și la accident vascular cerebral pe măsură ce canadienii îmbătrânesc”, a spus Anand.

Alimentele neprocesate pierd teren în farfurie

În medie, alimentele ultraprocesate reprezentau aproximativ 25% din porțiile zilnice ale participanților. La cei mai mari consumatori, ajungeau la 45% din tot ce aveau în farfurie, față de doar 16% la cei care consumau cel mai puțin.

Cercetătorii au observat că, pe măsură ce creștea consumul de alimente ultraprocesate, ponderea alimentelor neprocesate scădea. Fructele, legumele, cerealele și alte alimente minim procesate reprezentau 41% din porțiile zilnice la cei cu cel mai mare consum de ultraprocesate și 68% la cei cu cel mai mic.

„Cei care consumau mai multe alimente ultraprocesate nu mâncau pur și simplu mai mult, pe lângă dieta lor obișnuită. Aceste alimente păreau să ia locul alimentelor neprocesate, mai sănătoase”, a adăugat de Souza.

Cauza rămâne de demonstrat

Echipa de cercetare a analizat datele participanților înrolați în două studii ale PHRI: Canadian Alliance for Healthy Hearts and Minds și Prospective Urban and Rural Epidemiology-MIND. Participanții au completat chestionare detaliate despre alimentație și au făcut scanări RMN ale creierului, evaluate de neurologi care nu le cunoșteau obiceiurile alimentare.

Rezultatul are și un punct slab. Legătura cu leziunile apare atunci când consumul e calculat în porții raportate la numărul de calorii. Nu se mai confirmă însă când consumul e calculat ca procent din calorii sau din totalul porțiilor zilnice. De aceea, autorii recomandă prudență în interpretare.

„Avem nevoie de studii pe termen lung, care să urmărească oamenii în timp, cu scanări RMN repetate, ca să aflăm dacă reducerea consumului de alimente ultraprocesate poate încetini sau preveni aceste modificări ale creierului. O astfel de monitorizare este în curs de desfășurare”, a spus de Souza.

Până atunci, rezultatele sugerează doar că o alimentație bogată în produse ultraprocesate merge mână în mână cu leziunile ascunse ale creierului. Participanții au fost evaluați o singură dată și nu au fost urmăriți în timp, așa că cercetătorii nu au putut stabili dacă alimentele ultraprocesate au cauzat direct aceste modificări.

Detalii despre studiuUltraprocessed Food Intake and Adiposity, Vascular Brain Injury, and Cognition in Middle-Aged AdultsRussell J. de Souza; Karleen M. Schulze; Dipika Desai et al.·JAMA Network Open, 2026

Merită să știe și alții asta?
Votează dacă ți-a plăcut articolul.