Cercetători din domeniul mediului și al sănătății publice avertizează că amiba mâncătoare de creier, alături de alte microorganisme similare, ar putea deveni o amenințare majoră și invizibilă pentru sănătatea umană. Aceste organisme, cunoscute sub numele de amibe cu viață liberă, se găsesc în apă și în sol, însă oamenii de știință afirmă că unele specii devin tot mai îngrijorătoare pe măsură ce planeta se încălzește, iar sistemele de apă îmbătrânesc.
Într-un articol publicat în revista științifică Biocontaminant, cercetătorii descriu amibele cu viață liberă drept un risc pentru sănătatea publică trecut cu vederea, care necesită mult mai multă atenție. Aceştia indică schimbările climatice, infrastructura de apă învechită și sistemele de monitorizare deficitare ca factori care ar putea permite amibelor periculoase să se răspândească și să devină mai greu de controlat. Miza acestui semnal de alarmă este dublă: pe lângă infecțiile severe proprii, aceste amibe funcționează ca un scut invizibil pentru alte bacterii periculoase, imunizându-le în fața dezinfectanților clasici folosiți în rețelele publice de apă.
Ce este Naegleria fowleri și cum te poți infecta cu amiba mâncătoare de creier
Amibele sunt organisme unicelulare care trăiesc de obicei în medii naturale, precum lacuri, râuri, sol și sisteme de apă. Majoritatea nu dăunează oamenilor, dar un număr mic poate provoca boli grave.
Unul dintre cele mai cunoscute exemple este Naegleria fowleri, numită uneori amiba mâncătoare de creier. Acest organism poate provoca o infecție cerebrală rară, dar extrem de mortală, atunci când apa contaminată pătrunde în nas, adesea în timpul înotului sau al altor activități recreative acvatice. Conform experților medicali, Naegleria fowleri nu provoacă infecții prin simpla înghițire a apei potabile, ci doar atunci când apa este forțată prin cavitatea nazală (de exemplu, la scufundări, sărituri sau utilizarea de irigatoare nazale cu apă nefiartă), ajungând astfel direct la creier.
„Ceea ce face aceste organisme deosebit de periculoase este capacitatea lor de a supraviețui în condiții care ucid multe alte microorganisme. Ele pot tolera temperaturi ridicate, dezinfectanți puternici precum clorul și pot chiar trăi în interiorul sistemelor de distribuție a apei pe care oamenii le consideră sigure.”, a declarat autorul corespondent Longfei Shu, de la Universitatea Sun Yat-sen, citat de publicaţia Science Daily.
Efectul de „cal troian”: cum protejează amibele alte bacterii periculoase
Pericolul nu provine doar de la amibe în sine. Cercetătorii avertizează totodată că acestea pot acționa ca adăposturi vii pentru alți microbi dăunători.
Bacteriile și virusurile se pot ascunde în interiorul amibelor, unde pot fi protejate de dezinfectanți și de alte metode de tratare. Acest lucru permite unor agenți patogeni să persiste mai mult timp în sistemele de apă potabilă și, potențial, să se răspândească mai eficient. Oamenii de știință se referă la acest fenomen ca la un efect de „cal troian”, iar cercetătorii afirmă că el ar putea juca un rol și în răspândirea rezistenței la antibiotice.
Schimbările climatice ar putea amplifica riscul
Creșterea temperaturilor globale ar putea agrava problema. Amibele iubitoare de căldură ar putea supraviețui și se răspândi în regiuni unde odinioară erau rare, sporind șansa de expunere a oamenilor.
Focare recente legate de apa de agrement au stârnit deja îngrijorare în mai multe țări. Pe măsură ce condițiile calde devin tot mai răspândite, oamenii de știință afirmă că administratorii sistemelor de apă și oficialii din domeniul sănătății ar putea avea nevoie să se pregătească pentru riscuri considerate cândva rare sau limitate la anumite zone.
Cercetătorii solicită măsuri mai stricte de siguranță a apei
Autorii solicită o strategie coordonată „One Health”, care să reunească sănătatea umană, știința mediului și gestionarea apei. Aceștia afirmă că sunt necesare o supraveghere mai bună, instrumente de diagnosticare mai rapide și tehnologii mai avansate de tratare a apei pentru a reduce riscul înainte ca infecțiile să apară.
„Amibele nu reprezintă doar o problemă medicală sau una de mediu. Ele se află la intersecția celor două, iar abordarea lor necesită soluții integrate care să protejeze sănătatea publică la sursă.”, a spus Shu.
Adoptarea unor tehnologii moderne de monitorizare pentru aceste amibe cu viață liberă ar putea preveni, astfel, nu doar cazurile rare și tragice de infecții cerebrale, ci și posibile viitoare crize de rezistență antimicrobiană apărute direct în conductele noastre de apă.
Studiul a fost publicat în jurnalul ştiinţific Biocontaminant.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Oamenii care par buni vânători-culegători sunt preferați ca prieteni, arată un studiu
O grăsime alimentară obișnuită poate favoriza diabetul de tip 2, în timp ce alta ajută la combaterea lui
De ce aceeași leziune a ADN-ului provoacă cancer doar la unele persoane — genele moștenite ar putea explica diferența
Un nou aliaj, de până la 10 ori mai rezistent decât oțelul, se îndoaie în loc să crape. Care este utilitatea sa
