Vârsta cronologică, cea din buletin, arată doar câți ani a trăit cineva. Cât de repede îi îmbătrânește corpul e altă poveste. Cercetătorii de la Universitatea din Hawaii la Mānoa au găsit o legătură surprinzătoare între acest ritm și bacteriile din intestin: unele dintre aceste microorganisme sunt asociate cu o îmbătrânire biologică mai lentă, altele cu una mai rapidă.
Lucrarea, publicată în revista Scientific Reports, a arătat că deosebirile dintre bacteriile intestinale ale participanților explicau aproximativ 15% din diferențele dintre ritmurile lor de îmbătrânire biologică. Asta nu dovedește că bacteriile ar fi cauza, dar rezultatele sugerează că microbiomul intestinal, vasta comunitate de microorganisme care trăiesc în sistemul digestiv, poate oferi indicii valoroase despre îmbătrânire la nivel molecular.
„Acest studiu ne ajută să înțelegem mai bine legătura dintre microbiomul intestinal și îmbătrânirea biologică. Am constatat că tiparele microbiene din intestin erau asociate semnificativ cu indicatorii moleculari ai îmbătrânirii, chiar și independent de vârsta cronologică. Descoperirile deschid direcții noi și importante pentru a înțelege cum sistemele biologice modificabile influențează evoluția sănătății pe termen lung și longevitatea”, a declarat Alika K. Maunakea, coordonatorul studiului, de la Facultatea de Medicină John A. Burns a universității.
Două bacterii s-au remarcat în probele a 123 de adulți
Pentru a investiga legătura dintre bacteriile intestinale și îmbătrânire, echipa a analizat probe de scaun și de sânge de la 123 de adulți cu vârste cuprinse într-un interval larg. Cercetătorii au identificat bacteriile din intestinul fiecărui participant și au comparat rezultatele cu markerii moleculari din sânge folosiți pentru a estima ritmul în care îmbătrânește organismul.
Măsurătorile acestea sunt altceva decât vârsta din buletin: sunt concepute să evalueze cât de repede au loc în organism schimbările legate de îmbătrânire. Datele au arătat o asociere notabilă între compoziția microbiomului intestinal și DunedinPACE, un biomarker avansat care măsoară ritmul îmbătrânirii biologice.
Unele specii s-au remarcat prin legături deosebit de strânse cu îmbătrânirea. Bifidobacterium adolescentis s-a numărat printre microbii cel mai puternic asociați cu o îmbătrânire biologică mai lentă. La polul opus, Succinivibrio dextrinosolvens a avut una dintre cele mai puternice asocieri cu o îmbătrânire mai rapidă. Diferențele acestea sugerează că anumite tipare ale bacteriilor intestinale pot oferi informații importante despre cât de repede îmbătrânește organismul.
Bacteriile din intestin se pot schimba odată cu felul în care trăim
Braden P. Kunihiro, autorul principal al studiului, a afirmat că descoperirea se adaugă dovezilor tot mai numeroase potrivit cărora microbiomul intestinal ar putea juca un rol important în cercetarea medicală de precizie, care urmărește să înțeleagă mai bine prin ce diferă oamenii în privința sănătății și a bolilor.
Spre deosebire de vârsta cronologică, compoziția microbiomului se poate modifica sub influențe cotidiene precum dieta, stilul de viață și condițiile de mediu. De aceea, microbiomul e un subiect de cercetare deosebit de interesant pentru oamenii de știință care studiază îmbătrânirea sănătoasă.
„Microbiomul intestinal este extrem de sensibil la stilul de viață, la alimentație, la mediu și la alte expuneri de zi cu zi. Rezultatele noastre sugerează că microbiomul poate reflecta aspecte importante ale rezilienței biologice și ale îmbătrânirii, într-un fel care ar putea ajuta, în cele din urmă, la conturarea viitoarelor strategii pentru starea de bine și îmbătrânirea sănătoasă”, a spus Kunihiro.
Studiul a inclus și participanți din rândul nativilor hawaiieni și al locuitorilor insulelor din Pacific, grupuri slab reprezentate de multă vreme în cercetările despre îmbătrânire și microbiomul intestinal.
Coautorul Ruben Juarez a explicat că includerea acestor populații i-ar putea ajuta pe oamenii de știință să investigheze cum lasă circumstanțele sociale și condițiile de mediu, de-a lungul vieții unui om, o amprentă biologică durabilă. „Microbiomul se află la răscrucea dintre comportament, mediu și biologia umană. Studiile ca acesta ajută să se vadă mai clar pe ce căi experiențele de viață și factorii sociali ar putea influența sănătatea pe termen lung”, a spus el.
Legătura nu dovedește că bacteriile sunt cauza
Deși rezultatele scot la iveală o legătură semnificativă între bacteriile intestinale și îmbătrânirea biologică, cercetătorii subliniază că studiul nu stabilește o relație de cauzalitate. Faptul că anumiți microbi se găsesc la oamenii care îmbătrânesc mai lent nu înseamnă neapărat că tocmai acele bacterii încetinesc îmbătrânirea.
„Este un prim pas important spre a înțelege legătura dintre microbiomul intestinal și îmbătrânirea sănătoasă. Cercetările viitoare ne vor ajuta să lămurim mecanismele implicate și să aflăm dacă aceste semnături microbiene pot contribui, în cele din urmă, la abordări de precizie care să sprijine sănătatea și starea de bine pe termen lung”, a spus Maunakea.
Cifra de 15% nu înseamnă că bacteriile ar produce o parte din îmbătrânire. Ea arată cât de strâns merg mână în mână cele două: dintre toate diferențele de ritm măsurate între participanți, aproximativ 15% se potriveau cu diferențele dintre bacteriile lor intestinale. Bacteriile din intestin pot da, așadar, un indiciu despre cât de repede îmbătrânește corpul, iar indiciul vine de la un sistem care se poate schimba sub influența dietei, a stilului de viață și a mediului.
Rezultatele oferă un punct de plecare promițător pentru a afla cum se raportează la îmbătrânire microorganismele care trăiesc în interiorul nostru și dacă ele ar putea ajuta, în cele din urmă, la abordări mai personalizate pentru o îmbătrânire sănătoasă. Deocamdată însă nu se știe dacă modificarea deliberată a microbiomului intestinal poate influența îmbătrânirea biologică sau poate îmbunătăți sănătatea pe termen lung. Pentru asta vor fi necesare studii suplimentare.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Cardiologii avertizează: un obicei banal ar putea îmbătrâni inima mai repede decât fumatul
Cea mai mare parte a stresului vine dintr-o singură greșeală pe care o facem cu toții, spune o psihologă de la Harvard
Un dispozitiv minuscul transformă excesul de zahăr din sânge cu ajutorul electricității și deschide o pistă nouă în tratarea diabetului și a obezității
Un microorganism care se hrănește cu praf marțian, supraviețuiește în spațiu și poate produce oxigen pentru colonii
