O cauză ascunsă a îmbătrânirii s-ar putea răspândi din adâncul oaselor

Oasele nu se limitează la a ține corpul în poziție verticală. În interiorul multora dintre ele se află o „fabrică” vie care produce fără oprire celulele din care sunt alcătuite sângele și sistemul imunitar: măduva osoasă.

Celulele imunitare produse acolo intră în fluxul sanguin și ajung la mușchi, plămâni, creier și alte organe. Asta înseamnă că, atunci când celulele stem care le produc îmbătrânesc, efectele s-ar putea să nu rămână doar în interiorul oaselor.

Un studiu nou, publicat în jurnalul ştiinţific Nature Aging, sugerează că celulele stem sanguine îmbătrânite pot contribui la apariția semnelor de îmbătrânire în alte părți ale corpului, prin producerea de celule imune care favorizează inflamația. Rezultatele vin de la șoareci. Dacă acest mecanism se confirmă la oameni, proteina responsabilă pentru acest dezechilibru ar putea deveni o țintă terapeutică esențială pentru protejarea mușchilor, plămânilor și creierului împotriva declinului asociat vârstei.

Inflamația este, în mod normal, un mecanism de apărare pe termen scurt împotriva infecțiilor și a leziunilor. Când persistă însă la un nivel scăzut ani de-a rândul, poate afecta țesuturile sănătoase. Acest fenomen, cunoscut în cercetarea medicală sub termenul de inflammaging (inflamație cronică de grad scăzut asociată înaintării în vârstă), deteriorează progresiv funcțiile organelor vitale.

Cercetătorii au pornit de la o întrebare importantă: dacă celulele stem sanguine îmbătrânite reflectă doar procesul de îmbătrânire sau pot contribui activ la declinul unor organe aflate la distanță.

Proteina SIRT3 și rolul ei în îmbătrânirea celulară

Echipa s-a concentrat asupra unei proteine numite SIRT3, care ajută structurile producătoare de energie din interiorul celulelor să funcționeze corect și să facă față stresului. Nivelurile de SIRT3 scad odată cu vârsta în celulele stem sanguine, atât la șoareci, cât și la oameni.

Transplantul și cei doi ani de urmărire

Cercetătorii au folosit celule stem sanguine de șoarece modificate genetic, concepute să producă mai multă SIRT3. Apoi le-au transplantat unor șoareci tineri cu sistemul imunitar afectat — fie aceste celule, fie celule stem nemodificate. Transplanturile au refăcut sângele și sistemul imunitar al animalelor.

Șoarecii au fost urmăriți până la vârsta de doi ani, o vârstă înaintată pentru aceste animale. Cei care purtau celule stem cu nivel crescut de SIRT3 aveau mai puține celule imune care favorizau inflamația.

Diferențele s-au extins dincolo de sânge. Acești șoareci au alergat mai mult, s-au menținut mai mult timp agățați de o plasă întoarsă cu fața în jos, au obținut rezultate mai bune la un test de memorie, își controlau mai eficient glicemia și aveau plămâni cu aspect mai sănătos.

Al doilea experiment: transferul celulelor imune

Experimentul de transplant nu putea însă arăta dacă celulele imune produse de celulele stem modificate au dus aceste efecte până la țesuturile îndepărtate. Așa că echipa a mers un pas mai departe.

Cercetătorii au transferat celule imune produse de celulele stem cu activitate SIRT3 sporită la alți șoareci tineri. Și aceste animale au prezentat o funcție musculară îmbunătățită, un control mai bun al glicemiei și o structură pulmonară mai sănătoasă.

„Cele mai solide dovezi provin din experimentele noastre de transplant și transfer adoptiv”, a declarat autoarea principală și biologa Danica Chen, de la Universitatea din California, Berkeley.

Împreună, cele două experimente au sugerat că modificările care încep în celulele stem sanguine ar putea ajunge la organe îndepărtate prin intermediul celulelor imune pe care le produc.

Analize suplimentare au sugerat că SIRT3 ajută la prevenirea blocării celulelor stem sanguine într-un tipar de producere excesivă a celulelor imune care favorizează inflamația. Creșterea nivelului acestei proteine pare să atenueze tiparul dăunător.

Cercetări anterioare merg în aceeași direcție

Descoperirile vin în completarea dovezilor conform cărora sistemul hematopoietic ar putea juca un rol mai amplu în procesul de îmbătrânire decât se credea anterior.

Oamenii de știință reușiseră deja să readucă celulele stem sanguine îmbătrânite la o stare mai tânără la șoareci. Iar cercetările efectuate pe diferite populații umane sugerează că inflamația pe termen lung ar putea să nu fie o parte inevitabilă a procesului de îmbătrânire.

Motive de prudență

Există motive importante de prudență. Experimentele au fost efectuate pe șoareci, cu celule stem modificate genetic, iar pregătirea necesară înainte de transplantul de măduvă osoasă ar fi putut, ea însăși, să afecteze animalele.

Studiul a examinat indicatori selectați ai stării de sănătate și nu demonstrează că o creștere a nivelului de SIRT3 poate încetini îmbătrânirea, prelungi viața sau îmbunătăți starea de sănătate la oameni.

Inflamația cronică și îmbătrânirea: Ce urmează pentru studiile umane

Totuși, studiul ridică câteva întrebări interesante.

„Prima întrebare este dacă mecanismul pe care l-am identificat la șoareci se regăsește și la oameni”, a spus Chen.

Cercetătorii trebuie acum să stabilească dacă scăderea activității SIRT3 face celulele stem sanguine umane îmbătrânite să producă mai multe celule imune care favorizează inflamația. Până când această legătură nu va fi stabilită, SIRT3 rămâne un subiect de cercetare ulterioară, mai degrabă decât un tratament împotriva îmbătrânirii.

Dacă același proces se confirmă și la oameni, celulele stem sanguine ar putea deveni într-o zi o țintă pentru reducerea inflamației legate de vârstă la nivelul întregului organism.

Deocamdată, studiul arată ceva mai fundamental: la șoareci, îmbătrânirea celulelor stem sanguine nu a reflectat doar declinul din alte părți ale organismului.

Prin celulele imune pe care le-au produs, acestea au contribuit activ la acest declin. Astfel, protejarea funcțiilor din măduva osoasă ar putea schimba fundamental modul în care abordăm declinul organismului, mutând atenția cercetătorilor de la tratarea simptomelor locale, direct la sursa celulară a inflamației.

Merită să știe și alții asta?

Votează dacă ți-a plăcut articolul.

DA NU