Adaugă ca sursă preferată Abonează-te la newsletter

Pământul și Marte s-au format în aceeași zonă a sistemului solar. Potrivit unui studiu publicat pe 25 septembrie 2026 în revista Nature Astronomy, compoziția lor chimică sugerează totuși că cele două planete s-au format în moduri diferite.

cum s-au format Pământul și Marte
O ilustrație a Pământului (stânga) și a lui Marte (dreapta) – planete vecine și terestre, dar construite diferit

Rezultatul completează un șir tot mai lung de dovezi care sugerează că nu toate planetele se formează la fel. Are implicații și pentru o întrebare deschisă de multă vreme: cum s-au format planetele de astăzi, acum aproximativ 4,5 miliarde de ani, din discul de gaz și praf care înconjura Soarele tânăr.

„Cel mai surprinzător rezultat a fost că Pământul și Marte par să se fi format în moduri diferite. Ar fi fost de așteptat ca două planete formate una lângă alta, în același sistem solar, să aibă istorii de formare mai asemănătoare”, a declarat într-un comunicat Anders Johansen, profesor de științe planetare la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, unul dintre coordonatorii studiului.

Acum aproximativ 4,5 miliarde de ani, sistemul solar era un loc aglomerat. Soarele tânăr era înconjurat de un disc de gaz și praf aflat în rotație. În interiorul lui prindeau contur primele cărămizi ale planetelor.

Potrivit imaginii consacrate, granulele de praf se ciocneau și se lipeau între ele, formând pietricele. Acestea creșteau până deveneau corpuri stâncoase cu diametre de ordinul kilometrilor, numite planetesimale. Planetesimalele s-au ciocnit apoi în repetate rânduri și au fuzionat, iar în câteva zeci de milioane de ani au format planetele.

Nu s-a stabilit încă dacă Pământul și Marte s-au format doar pe această cale, doar pe o a doua sau printr-o combinație a celor două. A doua cale este creșterea unor planete tinere, numite protoplanete, prin acumularea de pietricele. Echipa de la Copenhaga și-a propus să testeze aceste teorii concurente analizând compoziția chimică a scoarței și a mantalei celor două planete.

Amprenta chimică a căldurii

Cercetătorii s-au concentrat pe elemente volatile precum sodiul, zincul și potasiul, care se evaporă ușor la temperaturi ridicate. De aceea, spun ei, prezența sau absența acestor elemente funcționează ca o amprentă chimică a căldurii și a violenței prin care a trecut o planetă în timp ce se forma.

„E o muncă de detectiv de mare amploare să aflăm ce s-a întâmplat atunci, când majoritatea dovezilor au dispărut de mult. Dar chiar și după 4,5 miliarde de ani, compoziția mantalelor Pământului și a lui Marte a rămas aceeași”, a spus Johansen.

Două planete, proporții inversate

Echipa a introdus datele despre rezervele de elemente volatile ale Pământului și ale lui Marte în modele computerizate, ca să vadă care dintre scenariile de formare se potrivesc cel mai bine. Rezultatele favorizează un model hibrid.

Potrivit studiului, cel puțin 75% din masa Pământului pare să provină de la două protoplanete care au crescut acumulând pietricele, în timp ce planetesimalele au contribuit cu până la 25%.

În cazul lui Marte, echipa consideră că echilibrul s-a inversat. Aproximativ trei sferturi din masa planetei par să provină din planetesimale, iar sfertul rămas, din acumularea de pietricele.

Studiul menționează și o limită: compoziția chimică exactă a materiei prime din care s-au format Pământul și Marte nu se cunoaște, așa că calculele se bazează pe ipoteze. Ajustarea acestor ipoteze nu a modificat însă concluzia principală, potrivit lui Haiyang Wang, de la Universitatea din Copenhaga, coautor principal al studiului.

Echipa susține că metoda sa e mai directă decât cea bazată pe izotopi, folosită pe scară largă în domeniu. Potrivit lui Wang, abordarea izotopică „poate fi adesea interpretată în mai multe moduri”.

imagine a suprafeței planetei Marte
O imagine a suprafeței planetei Marte, realizată de modulul de aterizare Mars Pathfinder al NASA. (Sursa imaginii: NASA/JPL)

Un nou model pentru studierea exoplanetelor

Tehnica folosită de cercetători ar putea fi aplicată, în cele din urmă, și lumilor din afara sistemului solar, adică planetelor extrasolare sau exoplanetelor.

„Dacă înțelegem cum pierd planetele elementele volatile în timpul formării, vom putea prevedea mai bine și cantitatea de apă și de alte substanțe necesare vieții pe care o vor păstra în cele din urmă”, a spus Johansen.

Viitoarele misiuni vor descoperi planete asemănătoare Pământului în jurul altor stele. Pentru a stabili dacă acele lumi ar putea fi locuibile, va fi nevoie să se știe, măcar în linii mari, din ce sunt făcute.

Detalii despre studiuVolatile depletion in rocky planets as a chemical fingerprint of hybrid accretionHaiyang S. Wang; Anders Johansen; Ziyan Xu et al.·Nature Astronomy, 2026

Merită să știe și alții asta?
Votează dacă ți-a plăcut articolul.