Expunerea la nicotină înainte de naștere poate slăbi sistemul imunitar pentru toată viața

Plasturii și pliculețele cu nicotină, guma de mestecat și țigările electronice nu produc fum, motiv pentru care mulți oameni le consideră variante mai sigure în timpul sarcinii. Un studiu nou, făcut pe șoareci, arată însă că nicotina în sine a modificat dezvoltarea sistemului imunitar, iar efectele au persistat până la vârsta adultă.

Potrivit studiului, expunerea la nicotină în timpul sarcinii și al alăptării poate perturba dezvoltarea sistemului imunitar și poate agrava gripa la vârsta adultă. Puii expuși înainte de naștere și pe perioada alăptării au crescut cu mai puține celule stem sanguine și cu mai puține dintre celulele imune care apără plămânii. Infectați cu gripă ca adulți, au pierdut mai mult în greutate și au avut leziuni pulmonare mai grave decât șoarecii infectați care nu fuseseră niciodată expuși la nicotină.

Cercetătorii din laboratorul Camillei Forsberg de la UC Santa Cruz le-au dat femelelor gestante nicotină în apă de băut îndulcită, până când puii au fost înțărcați, la aproximativ 3 săptămâni. Niciun șoarece nu a inhalat fum de țigară, așa că studiul nu poate stabili dacă produsele cu nicotină sunt mai puțin dăunătoare decât fumatul.

Marcel Rommel, cercetător postdoctoral la UC Santa Cruz, a fost unul dintre autorii principali ai studiului. „În timpul sarcinii, medicii recomandă uneori terapia de substituție nicotinică, de exemplu plasturii sau guma de mestecat, ca să-i ajute pe pacienți să se lase de fumat. Aceste produse conțin totuși nicotină, iar studiul nostru sugerează că nicotina în sine afectează negativ dezvoltarea sistemului imunitar”, a spus Rommel.

Fumul conține multe substanțe; echipa a testat doar nicotina

Copiii ale căror mame au fumat în sarcină fac mai târziu în viață, mai des și în forme mai grave, boli pulmonare și ale căilor respiratorii. Nu se știe încă ce anume se petrece în organism și duce la asta.

Pentru că fumul de țigară conține, pe lângă nicotină, multe alte substanțe nocive, echipa a testat nicotina separat. Autorii au sugerat că rezultatele ar putea ajuta să se explice de ce copiii fumătorilor sunt mai vulnerabili.

Alessandra Rodriguez y Baena și-a făcut doctoratul în laboratorul Forsberg și predă acum biologie la Hartnell College. „Majoritatea oamenilor știu că fumatul în timpul sarcinii e dăunător, dar mai avem multe de aflat despre felul în care nicotina afectează fătul în dezvoltare și dacă aceste efecte pot persista până la vârsta adultă”, a spus ea.

Mai puține celule stem și mai puțini apărători în plămâni

Toată viața, o mică rezervă de celule stem sanguine din măduva osoasă produce celule sanguine noi, inclusiv leucocitele care luptă cu germenii. Puii expuși la nicotină s-au născut cu mai puține astfel de celule stem decât cei neexpuși. Deficitul era încă prezent la vârsta de 2 săptămâni și din nou între 8 și 12 săptămâni, adică la vârsta de adult tânăr pentru un șoarece.

Analizele de sânge obișnuite nu au scos însă problema la iveală. Șoarecii expuși aveau cam tot atâtea globule roșii, trombocite și globule albe cât cei neexpuși, deci rezerva lor mai mică de celule stem producea totuși suficient sânge.

Unele celule imune nu circulă deloc prin sânge. Ele se stabilesc în plămâni în jurul nașterii și rămân acolo toată viața, cu puțin ajutor din partea măduvei osoase, au scris autorii.

Șoarecii adulți care fuseseră expuși ca pui aveau mai puține macrofage pulmonare, celule de curățare care trăiesc în alveolele minuscule și formează o primă linie de apărare împotriva germenilor. Alte celule imune din plămâni, printre ele celulele T, nu au arătat diferențe clare între cei 11 adulți expuși și cei șapte neexpuși examinați de echipa de cercetare.

Gripa a lovit mai tare

Cercetătorii au infectat apoi șoarecii adulți cu o tulpină ușoară de gripă A, care nu ucide șoarecii. Fiecare grup, expus sau neexpus, infectat sau nu, a numărat între 16 și 19 animale.

Toți șoarecii infectați au început să slăbească în a treia zi. Din a patra zi, cei expuși la nicotină au pierdut mai mult în greutate decât cei infectați, dar neexpuși, atât masculii, cât și femelele.

La o săptămână de la infectare, doi cercetători, unul dintre ei patolog veterinar, au evaluat probele pulmonare fără să știe de la ce șoareci proveneau. Leziunile din plămânii expuși nu erau în mod evident mai întinse, dar erau mai grave, cu mai multă inflamație și cu mucoasa căilor respiratorii mai afectată.

Când echipa a injectat un colorant în sânge, o cantitate mai mare a trecut în plămânii șoarecilor infectați și expuși, un semn că vasele de sânge erau mai permeabile. La șoarecii sănătoși expuși, permeabilitatea nu era crescută, deci problema a apărut odată cu infecția.

Șoarecii infectați și expuși aveau și mai multe neutrofile, globule albe cu acțiune rapidă pe care studii anterioare le-au asociat cu gripa severă. Plămânii lor conțineau în schimb chiar mai puține macrofage decât plămânii șoarecilor infectați, dar neexpuși. Cercetătorii se așteaptă ca un răspuns exagerat asemănător să apară și în cazul altor virusuri respiratorii sau al unor infecții bacteriene, precum pneumonia sau virusul sincițial respirator (VSR).

La peste patru săptămâni fără nicotină, 251 de gene aveau altă activitate

Echipa a verificat și ce gene erau active în celulele stem și în alte celule hematopoietice aflate într-un stadiu timpuriu, prelevate de la 4 șoareci adulți expuși și de la 4 neexpuși.

La mai bine de 4 săptămâni după oprirea nicotinei, 251 de gene erau fie mai active, fie mai puțin active decât la șoarecii neexpuși. Ieșeau în evidență genele care contribuie la funcționarea sistemului imunitar, iar cele legate de mecanismele rapide de apărare înnăscută ale organismului erau mai puțin active. În ansamblu, echipa a găsit aproximativ opusul unui tipar protector pe care vaccinul BCG împotriva tuberculozei îl produce în celulele stem.

„Celulele pot avea această memorie, dar nu o manifestă decât la a doua expunere. Vrem să înțelegem mai bine asta: ce este această memorie și unde se află ea în celule?”, a spus Rommel.

Totul s-a petrecut la șoareci

Studiul nu a verificat dacă la oameni se întâmplă la fel. Nicotina a fost dată în apa de băut, fără celelalte substanțe din fumul de țigară sau din aerosolul țigărilor electronice, iar inhalarea acestora ar putea adăuga riscuri pe care modelul nu le surprinde, au scris autorii.

Pentru că expunerea a acoperit și sarcina, și alăptarea, echipa nu poate spune încă care dintre aceste perioade contează cel mai mult. Și, cum au fost studiați doar șoareci adulți tineri, nu se știe nici dacă modificările persistă până la bătrânețe.

Rodriguez y Baena a afirmat că cercetările viitoare ar trebui să exploreze dacă măsuri precum vaccinarea antigripală ar putea reduce efectele nocive asociate expunerii timpurii la nicotină. Autorii au propus repetarea studiului cu nicotină administrată doar înainte de naștere sau doar în perioada alăptării și urmărirea descendenților până la bătrânețe.

Merită să știe și alții asta?

Votează dacă ți-a plăcut articolul.

DA NU